Descoperire fascinantă într-o fosilă de 520 milioane de ani.”Este cel mai vechi din lume” FOTO

Acesta ar putea ajuta oamenii de ştiinţă la descifrarea evoluţiei sistemelor nervoase la animalele din prezent.

 

 

Rămăşiţele remarcabile aparţin lui Chengjiangocaris kunmingensis, o creatură crustacee, care a trăit în urmă cu 520 de milioane de ani în zona actualei Chine de Sud. Fosila are o coloană vertebrală lungă, care se extinde pe tot corpul, cu grupuri vizibile de nervi aranjate de-a lungul cordului vertebral.

 

Cercetătorii au observat că masele ţesutului nervos sau ganglionar au crescut progresiv mai puţin de-a lungul sistemului nervos central. Cercetătorii au descoperit că ganglioanele au fost asociate cu perechile de picioare, care, de asemenea, aveau dimensiuni reduse, deoarece acestea au progresat de-a lungul corpului animalului. 

 

Alte structuri din sistemul nervos a C. kunmingensisului  erau zeci de nervi găsiţi la intervale regulate în apropierea părţii inferioare a corpului, ce se aseamănă cu cei găsiţi în anumite tipuri de viermi moderni, dar absenţi la artropodele moderne.

 

”C. kunmingensis a trăit în era Cambriană, perioada geologică de pe Pământ când viaţa a fost diversificată rapid. Predecesorii insectelor, arahnidelor şi crustaceelor aveau capetele acoperite cu crustă şi corpuri lungi, segmentate, iar la vârfuri aveau numeroase perechi de picioare. Aceste creaturi, cel mai probabil, s-au scufundat la fundul mării, găsindu-şi hrană cu o pereche de membre mari apropiate capetelor lor”, a declarat co-autorul studiului, Javier Ortega-Hernandez, biolog în cadrul Departamentului de Zoologie de la Universitatea din Cambridge.

 

 

„Unele dintre cele mai mari fosile pot ajunge până la 15 cm lungime şi au avut cel puţin 80 de picioare!”, a declarat un alt cercetător, Ortega-Hernandez.

 

Până în prezent, a fost puţin cunoscut ceea ce se afla pe interiorul fosilelor, fiindcă acestea de obicei sunt oase, dinţi, scoici şi alte structuri organice dure, în timp ce ţesuturile moi, în general, se dezintegrează prea repede pentru a fi conservate şi se pierd în timp. 

 

Potrivit lui Ortega-Hernandez, zona Xiashiba din Kunming, China de Sud, unde au fost găsite exemplarele, este ”celebră” pentru păstrarea ţesuturilor moi. O explicaţie este faptul că animalele au fost probabil îngropate în sedimente fine şi într-un mediu sărac în oxigen, care le-ar fi protejat de microbi, încetinind sau chiar stopând dezintegrare ţesuturilor. 

 

Când oamenii de ştiinţă au analizat masele ganglionare, au observat că fibrele erau de cinci miimi de milimetru în lungime, „mai puţin decât grosimea unui fir de păr uman”, a declarat Ortega-Hernandez.

 

 

„Era greu de crezut că ceva atât de mic s-ar fi păstrat împreună cu sistemul nervos central, dar pe lângă asta, ce-am văzut este o organizaţie unică, diferită de artropodele de astăzi”, a declarat omul de ştiinţă.

 

„Este posibil că, astfel cum artropodele au devenit mai specializate în funcţia lor, au reuşit să-şi ajusteze sistemul nervos, făcându-l mai eficient prin reducerea numărului de nervi”, a declarat Ortega-Hernandez, adăugând că aceasta este doar o ipoteză. „Dar va fi un subiect interesant pentru a explora în studiile viitoare”.

 

Sursa: Live Science

 

Vă recomandîm şi aceste articole: