Home » D:News » Pâinea violet, un nou superaliment

Pâinea violet, un nou superaliment

Pâinea violet, un nou superaliment
Publicat: 18.04.2016
Profesorul nutriţionist Zhou Weibiao de la Universitatea Naţională din Singapore a inventat pâinea violet.

El şi-a dorit să realizeze o pâine care să aibă o textură similară celei albe, dar să fie mai sănătoasă decât aceasta.

„Provocarea a fost dacă am putea schimba formula de realizare, fără a schimba textura netedă pe care o are pâinea albă şi pe care oamenii pe iubesc atât de mult”, a spus profesorul Zhou Weibiao.

Ingredientul special al acestui superaliment sunt antocianii din orezul negru. Pigmentul natural se găseşte în struguri, afine, prune, vinete şi este bogat în antioxidanţi, cu efecte benefice în prevenirea cancerului, a bolilor cardiovasculare, cerebrale, precum şi a obezităţii şi a diabetului zaharat. Ideea-cheie este eliberarea lentă de energie, astfel încât organsimul să poată utiliza aceste calorii pe o perioadă mai lungă de timp. Franzela rezultată a fost una cu o tentă violet, bogată în antioxidanţi şi fără aditivi. Antocianii au încetinit, de asemenea, rata de digestie cu 20 la sută.

Nutriţioniştii spun că pâinea albă este făcută din făină rafinată şi are o proastă reputaţie pentru sănătatea umană. Potrivit lor, conţinutul bogat de carbohidraţi oferă un indice glicemic ridicat şi are un nivel relativ scăzut de fibre şi minerale.

Pâinea a fost făcută luând antociani din orez negru şi infuzându-i în compoziţia pentru pâinea albă. Aceşti antociani, care apar în mod natural în anumite fructe şi legume, dau culoarea violet şi acţionează ca antioxidanţi. Datorită pigmenţilor naturali şi altor caracteristici (solubilitatea în apă şi lipsa de toxicitate), aceştia sunt utilizaţi pentru a înlocui coloranţii sintetici în industria alimentară şi a băuturilor.

Dovezile ştiinţifice au relevat faptul că antocianii sunt benefici pentru sănătatea noastră. Consiliul European de Informare Alimentară (EFIC) numeşte antocianii flavonoide, substanţe prezente în plante, legume şi fructe, cu efecte antioxidante, antiinflamatoare, antivirale şi antihistaminice.

Profesorul Weibiao spune că digestia pâinii violet este cu aproximativ 20% mai lentă, în comparaţie cu cea a pâinii albe, din cauza unei reacţii chimice între enzimele din orezul negru şi amidonul din pâine. Prin urmare, energia este eliberată pe o perioadă mai lungă de timp, iar indicele glicemic este mai mic. Şi chiar dacă numărul de calorii este identic cu al pâinii albe, sentimentul de saţietate durează mai mult timp. Această pâine ar putea, aşadar, să fie o gustare sănătoasă, precum şi o opţiune bună pentru diabetici.

Cercetătorul a precizat, de asemenea, că 80% din proprietăţile antioxidante ale antocianilor sunt păstrate chiar şi după prepararea pâinii la o temperatură de 200°C. Profesorul Weibiao mai spune că pâinea violet, care nu este încă disponibilă în magazine sau online, va fi mai scumpă decât pâinea tradiţională. El a fost deja contactat de mai multe grupuri din industria alimentară. Omul de ştiinţă şi echipa sa au lucrat timp de un an la acest proiect de pâine violet. Rezultatele au fost publicate în octombrie 2015, în mai multe reviste ştiinţifice, inclusiv de chimie alimentară.

Sursa: Rador

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem