Reuşită parţială a europenilor în misiunea istorică de pe Marte – Update

Astfel, echipa de coordonare încă nu ştie în ce stare este dispozitivul, pentru că semnalul receptat de un radiotelescop indian s-a pierdut cu puţin înainte ca sonda să ajungă pe Marte.

Experţii spun că până în acel moment, parametrii erau normali. Totodată, sonda ştiinţifică ruso-europeană TGO, de care s-a desprins Schiaparelli, a încheiat cu succes manevrele de plasare pe orbita lui Marte.

• Dieta care ar putea atenua o parte dintre efectele nocive ale fumatului
• Câtă încredere ar trebui să avem în sfaturile primite de la Inteligența Artificială?

Până acum, doar agenţia spaţială americană NASA reuşise să trimită o sondă pe Planeta Roşie.

Miercuri, la ora locală 14:42 (17:42, ora României), sonda spaţială Schiaparelli trebuia să aterizeze pe Marte. La o distanţă de doar 6 minute după aterizare, managerii misiunii trebuiau să afle dacă vor face parte din clubul secret al agenţiilor care au cunoscut succesul în trimiterea unei sonde spaţiale pe Marte.

Cercetătorii vor putea valida sau infirma această afirmaţie atunci când informaţiile vor sosi către misiunea principală Mars Express. Semnalul iniţial pe care îl aşteptau cercetătorii era reprezentat de o etapă experimentală, menită să ofere rezultate imediate, aşadar mesajul cel mai important mai are o şansă să ajungă către Terra.

Aparent, sonda de aterizare ar fi ajuns cu succes în atmosfera planetei, urmând primii paşi ai aterizării. Însă aceasta nu a trimis către Pământ mesajul care este aşteptat de obicei, semnalul conform căruia sonda spaţială ar fi aterizat în siguranţă pe suprafaţa planetei.

Schiaparelli este parte a misiunii numită ExoMars, misiune ce a cunoscut o lungă periadă înainte de a apărea oficial, fiind gândit iniţial ca un proiect independent al Agenţiei, ulterior implicându-se şi Nasa, dar din cauza problemelor finaciare a trebuit să se retragă în anul 2012, iar Agenţia a apelat la ajutorul Rusiei, care şi-a trimis ajutorul.

Schiaparelli are o misiune pur tehnică: de a testa tehnicile de care va fi nevoie peste 4 ani, când va fi iniţiată o misiune şi mai amplă, ExoMars 2020. Momentul cel mai greu pentru Schiaparelli de a se aşeza pe Marte,  fiind nevoit să parcurgă 121 de km de atmosferă, raportaţi la viteza interspaţială (21.000 km/h), care au fost parcurşi în doar 6 minute. În momentul acela, trebuia să deschisă o paraşută care i-a încetinit viteza la 250 km/h.

Cu câteva zile înainte de aterizare, a apărut o problemă care i-a pus într-o situaţie incomodă pe iniţiatorii proiectului: bateriile acestei staţii de aterizare nu vor dura la infinit, şi vor fi expuse pericolului, mai ales în situaţii de frig extrem, însă a apărut şi motivaţia ca, în proiectele ştiinţifice viitoare, această problemă să nu mai apară, prin crearea unui sistem care să nu se folosească de energia bateriilor.

Sursa: Science Mag Independent

Citeşte şi:

Drum fara intoarcere: NASA planuieste sa trimita oameni pe Marte si sa-i lase acolo!

Cum arata planeta Marte in urma cu 3,5 miliarde de ani (FOTO)

Robotul Spirit a fost abandonat pe Marte

Ce sunt misteriosii arbori de pe Marte? (FOTO)