Home » D:News » Recuperarea brăţărilor de aur dacice: ”Odiseea a peste 10 ani de investigaţii judiciare”

Recuperarea brăţărilor de aur dacice: ”Odiseea a peste 10 ani de investigaţii judiciare”

Recuperarea brăţărilor de aur dacice: ”Odiseea a peste 10 ani de investigaţii judiciare”
Publicat: 26.01.2017
Filmul documentar ”The Hunt for Transylvanian Gold”, prezentat miercuri, 25 ianuarie, în premieră la Muzeul Naţional de Istorie a României, descrie parcursul dificil al anchetatorilor de a recupera patrimoniul cultural românesc, anume brăţările dacice furate şi vândute peste hotare.

Documentarul The Hunt for Transylvanian Gold prezintă peste un deceniu de eforturi pe care le-au depus autorităţile pentru a recupera 13 din cele 24 de brăţări de aur dacice din zona Sarmizegetusei care au fost furate. Filmul, care a durat 50 de minute, arată parcursul sinuos şi extrem de dificil pe care l-au străbătut investigatorii, în special procurorul general al României, Augustin Lazăr.

La începutul anilor 2000, când a început investigaţia, Augustin Lazăr era procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Acesta ţinea sub investigaţie mafia locală din zona Devei, descoperind că un grup infracţional se ocupa cu vânzarea în străinătate a  obiectelor de patrimoniu furate. De aici a fost pornită o acţiune de investigaţie care s-a desfăşurat în opt ţări şi pe două continente, care a implicat atât autorităţile străine cât şi oameni de ştiinţă şi muzeografi.

De asemenea, documentarul mai arată că această „odisee” a avut mai multe dimensiuni, brăţările de aur dacice au fost şi în atenţia mass-mediei, punându-se serios problema autenticităţii lor, lucru care a îngreunat procesul de recuperare.

Documentarul mai prezintă şi modul facil cu care aceste brăţări au putut fi scoase din ţară, punând accentul pe legislaţia permisivă (sau chiar inexistentă) a ţărilor din estul Europei, inclusiv România, cu privire la patrimoniul cultural.

Într-un sfârşit, autorităţile au reuşit să recupereze 13 din cele 24 de brăţări de aur dacice, restul de 11 cunoscându-se doar din poze şi alte informaţii. Aşadar, drumul înapoi acasă al comorii dacice abia a trecut de jumătate.

Potrivit lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie al României, patrimoniul este de interes naţional, iar această acţiune de recuperare a brăţărilor ”dovedeşte faptul că România are oameni capabili de a-i reprezenta interesele”. De asemenea, a subliniat amploarea acestei acţiuni, numind-o „odiseea a peste 10 ani de investigaţii judiciare”. Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a spus că „filmul este dedicat investigatorilor şi tuturor celor care au participat”, sugerând ideea că acest demers a fost un efort comun al persoanelor implicate.

La premiera filmului care a avut loc la Muzeul Naţional de Istorie a României au participat aproximativ 200 de persoane. Filmul a fost realizat de Kogainon Films, cu o echipă formată atât din români cât şi americani, la care au participat şi protagoniştii, de la procurori, jurnalişti şi istorici, la vânători de comori şi alte persoane care au avut de-a face, într-un fel sau altul, cu această comoară.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Inca o bratara dacica din aur descoperita in Romania

Premiera filmului documentar ”The Hunt for Transylvanian Gold”, despre furtul brăţărilor de aur dacice

Decebal – in spiritul darz al dacilor

Ultimul supravieţuitor basarabean al Gulagului, într-un documentar dureros

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase