Fenomen astronomic spectaculos: Planeta Saturn va fi vizibilă pe cerul României. Când şi cum o puteţi urmări

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Planeta Saturn va putea fi observată în cea mai mare parte a nopţii, în constelaţia Ofiucus. În Bucureşti, va fi vizibilă între orele 21:57 şi 04:32 (15 – 16 iunie). La 21:57 se va ridica la 9 grade deasupra orizontului sud-estic şi va ajunge la cel mai înalt punct la ora 01:17, 23 de grade deasupra orizontului sudic. Va deveni inaccesibilă în jurul orei 04:32, atunci când va scădea sub 10 grade deasupra orizontului sud-vestic, scrie In the Sky.

Fiind la o distanţă de 9,56 de ori mai mare de Soare decât este Pământul, Saturn nu se va distinge de o stea fără ajutorul unui telescop.

Cu un telescop însă, apariţia va fi spectaculoasă datorită înclinării planetei. Inelele acesteia vor fi înclinate la 26 de grade faţă de punctul nostru de observaţie, ceea ce este aproape înclinarea maximă.

În următoarele săptămâni, Saturn va atinge cel mai înalt punct pe cer cu câte patru minute mai devreme în fiecare zi, astfel va rămâne vizibilă pe cerul serii pentru câteva luni.

Saturn este cea mai distantă planetă cunoscută anticilor. Aflată la o distanţă de 1 426 725 400 kilometri faţă de Soare, Saturn a fost observată prima dată de către Galileo Galilei, care şi-a îndreptat atenţia asupra sa timp de mai mulţi ani, descriind nişte forme ciudate în jurul acesteia. Abia în 1659, astronomul olandez Christiaan Huygens, cu ajutorul unui telescop mai bun decât cel folosit de Galilei, avansează teoria conform căreia Saturn este înconjurat de un inel subţire şi plat.

În 1675, astronomul de origine italiană Jean-Dominique Cassini descoperă o divizune între ceea ce astăzi este cunoscut sub numele de inelul A şi inelul B. Ruptura, care se întinde pe o distanţă de aproximativ 4 800 de kilometri, este cauzată de influenţa lunii Mimas.

Ca şi Jupiter, Saturn este alcătuit în mare parte din hidrogen şi heliu. Volumul său îl întrece de 755 de ori pe cel al Pământului. Vânturile în atmosfera superioară ajung până la 500 de metri pe secundă, în regiunea ecuatorială. Viteza acestora, combinată cu căldura emanată din interiorul planetei, sunt factorii resposabili de benzile colorate, vizibile din atmosferă. Se crede că nucleul planetei este alcătuit din rocă şi gheaţă.

În ultimii ani, de când sonda Cassini a explorat planeta Saturn, omenirea a acumulat multă cunoaştere despre planeta cu inele din partea exterioară a sistemului nostru solar. Astronomii cunosc de asemenea multe detalii despre sateliţii saturnieni, unde au descoperit că există elementele care pot alcătui viaţa. Găsiţi aici toate informaţiile la zi despre planeta Saturn!

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cassini a transmis primele imagini cu Saturn către Pământ

Anunţ important al NASA: Sateliţi ai lui Saturn şi Jupiter conţin toate condiţiile pentru dezvoltarea vieţii. Sonda Cassini a descoperit hidrogen pe Enceladus. S-a detectat abur şi pe Europa

Anunţ important al NASA: Sateliţi ai lui Saturn şi Jupiter conţin toate condiţiile pentru dezvoltarea vieţii. Sonda Cassini a descoperit hidrogen pe Enceladus. S-a detectat abur şi pe Europa

Aşa sună Universul. Cassini a înregistrat, în PREMIERĂ, sunetul dintre Saturn şi inelele sale