Gastrită şi infecţia cu Helicobacter Pylori care este legătura dintre cele două

Descopera

Publicat: 21.05.2018

Rolul infecţiei cu Helicobacter Pylori a deveni primordial în patologia peptică gastroduodenală în ultimii 30 -35 de ani. Alături de medicamentele antiinflamatoare, fumat şi alcool, această bacterie distruge bariera protectoare a mucoasei gastrice, iar aceasta devine mult mai sensibilă la acţiunea acidului clorhidric. Atunci cand mucoasa este agresată, de exemplu de Helicobacter Pylori, se produc modificări histologice importante şi apare o scădere a puterii de apărare a barierei mucoase la agresiunea acidului clorhidric şi apariţia gastritei.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

“Gastrita este o inflamaţie a mucoasei gastrice documentata endoscopic şi histopatologic. Inflamaţia poate fi acută cu infiltrate predominant polimorfonuclear( şi atunci vorbim de o gastrită acută) sau cu cu infiltrat limfolasmocitar predominant (şi atunci vorbim de o gastrită cronică). Dacă nu este tratată corespunzător, gastrita acută poate evolua în timp spre gastrita cronică”, precizează Dr. Doina Ţăranu, medic primar gastroenterolog, cu competenţă in endoscopie digestivă diagnostică şi terapeutică.

Simptomatologia, atunci când există, este nespecifică şi poate fi întâlnită în mai multe afecţiuni abdominale sau în dispepsia funcţională, afecţiune frecvent întâlnită, dar fără o cauză organică. Simptomul care aduce pacientul la medic este durerea abdominală. Aceasta apare de obicei în zona de proiecţie a stomacului, dar şi difuz în abdomen sau se localizează sub rebordul costal drept sau stâng. De obicei, durerea se intensifică după masă. Alte simptome pot fi: arsura retrosternală (pirozisul ), durerea sau jena retrosternală, eructaţiile, balonarea, greaţa sau chiar vărsăturile.

Principala cauza a gastritelor este dezechilibrul balanţei între factorii de agresiune şi cei de apărare la nivelul mucoasei gastrice. ”Factorii de risc sunt reprezentaţi de: hipersecreţia de acid clorhidric ce determină o hiperaciditate intragastrică, medicamentele antiinflamatoare nonsteroide, refluxul duodenogastric de bilă (întâlnit în cazuri de incompetenţă a sfincterului piloric sau rezecţii gastrice distale), abuzul de alcool, fumatul şi infecţia cu Helicobacter Pylori.

Citeşte continuarea pe CSID.