Un nou plan măreţ al Chinei: prima centrală energetică în spaţiu

În oraşul Chongqing din vestul Chinei, oamenii de ştiinţă au început deja construirea unei baze experimentale. Iniţial, proiectul prevede dezvoltarea unei centrale electrice mai mici în stratosferă, între 2021 şi 2025, urmată de o instalaţie solară de 1 megawatt în spaţiu până în 2030 şi, în cele din urmă, de generatoare mai mari, potrivit unei publicaţii de stat dedicată ştiinţei şi tehnologiei.

• Topul celor mai rezervate orașe din România pentru city-break de toamnă
• Cea mai importantă expoziţie dedicată lui Constantin Brâncuşi din ultima jumătate de secol

Ambiţiile Chinei de a câştiga un statut de superputere mondială se reflectă şi în activitata spaţială. Iată câteva proiecte chineze:

Explorarea lunii. O sondă a ajuns pe faţa întunecată a lunii pe 3 ianuarie, acoperind o serie de misiuni şi stimulând ambiţiile Chinei. Chang’e-4, roverul numit după zeiţa lunii, este echipat cu un spectrometru radio cu frecvenţă joasă pentru a ajuta oamenii de ştiinţă să înţeleagă modul în care au apărut primele stele şi cum a apărut universul, după Big Bang, potrivit agenţiei chineze Xinh. Misiunea lunară chineză a testat dacă satelitul Pământului poate susţine viaţa. Imaginile trimise de Chang’e-4 luna trecută au arătat o primă frunză verde ieşită din seminţe de bumbac, pe lună, la nouă zile după iniţierea experimentului.

China are mai multe astfel de misiuni în pregătire. Încă patru versiuni ale sondei Chang’e sunt pregătite, cel puţin două dintre acestea urmând a ajunge la polul sudic al lunii. Agenţia naţională pentru spaţiu analizează, de asemenea, înfiinţarea unei baze pe Lună. O sondă chineză urmează să ajungă pe Marte până la sfârşitul acestui deceniu.

China îşi propune să construiască o staţie spaţială proprie în jurul anului 2022. Numită Tiangong, staţia va avea un modul de bază şi alte două module experimentale, cu o greutate totală de 66 de tone şi capabile să adăpostească trei persoane, cu un ciclu de viaţă proiectat de cel puţin 10 ani. Facilitatea ar fi folosită pentru cercetări ştiinţifice.

Important, preşedintele Xi Jinping a admis eliminarea monopolului guvernamental asupra lansărilor în spaţiu, fapt care a dus la apariţia unor companii de mici dimensiuni, care intenţionează să concureze cu firmele antreprenorilor Elon Musk, Jeff Bezos şi Richard Branson. Startup-urile primesc finanţări din partea fondurilor de investiţii din China şi a investitorilor locali şi se pot baza, de asemenea, pe expertiza cercetătorilor din programul spaţial naţional.

China cheltuieşte cel puţin 9 miliarde de dolari pentru a construi un sistem de navigaţie şi a reduce dependenţa de GPS-ul deţinut de americani, ai cărui sateliţi sunt folosiţi de telefoanele inteligente, sistemele de navigaţie auto, microcipurile aflate la gâtul animalelor de casă sau de rachetele ghidate. Toţi aceşti sateliţi sunt controlaţi de Forţele Aeriene americane, situaţie incomodă pentru guvernul chinez. Aşa că acesta dezvoltă o alternativă, sistemul de navigaţie Beidou, care ar trebui să ofere o precizie de poziţionare de 1 metru sau mai puţin.

Puterea asiatică dezvoltă, totodată, capabilităţi spaţiale sofisticate, cum ar fi „inspectarea şi repararea sateliţilor”, precum şi eliminarea gunoaielor de pe orbită, „cel puţin unele dintre acestea urmând să funcţioneze ca arme împotriva sateliţilor americani”, aprecia US Defense Intelligence Agency. Ministerul de Externe al Chinei a declarat că afirmaţiile Statelor Unite sunt „neîntemeiate”.