Home » D:News » Cernobîl şi Fukushima. Care dintre ele a fost cel mai mare dezastru nuclear?

Cernobîl şi Fukushima. Care dintre ele a fost cel mai mare dezastru nuclear?

Publicat: 02.06.2019
Cernobîl şi Fukushima reprezintă două dintre cele mai grave şi prezente accidente nucleare din memoria publică.
Exploziile de la reactoarele celor două centrale nucleare de la Cernobîl şi Fukushima rămân în conştiinţa publicului pentru gravitatea urmărilor cauzate. În ciuda gravităţii percepute a celor două evenimente, nu putem să nu ne punem întrebarea: Care dintre cele două a fost dezastrul nuclear mai mare? La această întrebare au încercat să răspundă Edwin Lyman, expert în siguranţa proiectelor nucleare, pentru Live Science.
 
Pentru a putea oferi un răspuns la această întrebare, dar mai ales pentru a înţelege impactul pe care cele două dezastre nucleare l-au avut atunci când au avut loc, trebuie să trecem printr-o serie de aspecte comune ale acestora.

Cantitatea de radiaţii emisă

Ambele dezastre nucleare au pornit de la explozia reactoarelor din cele două centrale nucleare.Astfel, la Cernobîl a explodat un singur reactor, cel cu numărul patru, în timp ce la Fukushima au explodat trei astfel de instalaţii. 
 
În ciuda numărului mai mare de reactoare care a explodat la Fukushima, Cernobîl este considerat a fi mult mai periculos în ceea ce priveşte radiaţiile. Astfel, din cauza tehnologiei şi materialelor nucleare folosite, explozia din Ucraina a fost mult mai violentă. De asemenea, din cauza modul defectuos în care a fost proiectată centrala, raportat la standardele actuale, Cernobîl a emis în atmosferă mult mai multe radiaţii decât Fukushima.
 
În ambele dezastre nucleare, izotopul radioactiv iod-131, care ridică cel mai mare pericol pe termen scurt, a fost eliberat. De asemenea, au mai fost eliberate, ca urmare a exploziei, şi cantităţi de stronţiu-90 sau cesiu-137. Este de remarcat faptul că la Cernobîl au fost eliberată o cantitate mult mai mare de cesiu-137.

Zonele afectate

În jurul centralei electrice de la Cernobîl a fost stabilit un perimentru restricţionat de aproximativ 30 de kilometri, în timp ce în jurul Centralei de la Fukushima a fost stabilit un perimetru de doar 20.
 
Diferenţele se văd şi atunci când comparăm suprafeţele afectate de către scurgerile de radiaţii. Astfel, de la Cernobîl îşi au originea nori cu particule radioactive care au acoperit Uniunea Sovietică şi Europa. Rapoartele de la accidentul din Japonia sugerează că apele reziduale cu particule radioactive au ajuns la coastele Americii de Nord, dar fără a ridica pericole pentru sănătatea umană.

Victime

Deflagraţia inţială de la Cernobîl s-a soldat cu moartea a două persoane inţial. În decursul lunilor următoare, 29 de muncitori ai uzinei şi-au găsit sfârşitul din cauza radiaţiilor. La Fukushima, nu au existat victime asociate direct cu accidentul, însă unele rapoarte sugerează că peste 1.000 de persoane, cu vârsta de peste 66 de ani, şi-au găsit sfârşitul în urma eforturilor de evacuare a populaţiei.
 
Privind din prisma acestor elemente, putem deduce că explozia de la Cernobîl a ridicat un pericol mai mare pentru mediu şi pentru oameni, dar trebuie să luăm în calcul şi contextul. Astfel, explozia de la Fukushima a putut fi limitată eficient ca urmare a experienţei dezastrului petrecut cu trei decenii în urmă.
 

Citeşte şi:

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem