Cercetătorii au aflat cum reușesc celulele canceroase să părăsească tumorile. Descoperirile lor sunt de mare importanță

Nucleul pare a juca un rol important în procesul de migrare a celulelor canceroase. Credit foto: Pixabay

Publicat: 24.10.2020

Nucleul pare a juca un rol important în procesul de migrare a celulelor canceroase.

Observațiile realizate de către oamenii de știință de-a lungul timpului au arătat faptul că celulele canceroase au nevoie de un anumit spațiu pentru a se putea dezvolta, iar atunci când acesta devine insuficient acestea părăsesc respectivul mediu.

Mecanismul care permite celulelor să părăsească mediile aglomerate pare să implice un factor neobișnuit: nucleul celular, după cum arată un cercetătorii Institutului de cercetare a cancerului pentru copii Sf. Anna din Viena, Colegiului Regal din Londra, Institutului Curie din Paris și ETH Zürich din Basel în studiile lor recente, notează Medicalxpress.

Răspunsul celulelor la schimbarea condițiilor de mediu

Corpul uman este format din miliarde de celule care cresc în volume limitate, ceea ce duce adesea la aglomerarea celulelor. Efectul de aglomerare este agravat atunci când creșterea și proliferarea celulelor scăpă de sub control în timpul formării tumorilor. Acest lucru creează un microambient compresiv pentru celulele constitutive. Cum fac față celulele tumorale lipsei de spațiu și stresului compresiv? Cercetătorii au descoperit că celulele sunt capabile să simtă compresia mediului.

Oamenii de ștință au stabilit că celulele își folosesc cel mai mare și mai rigid compartiment intern, nucleul. Strângerea celulelor în măsura în care apare o deformare fizică a nucleului determină desfășurarea și întinderea membranelor nucleare. Aceste modificări sunt detectate de proteine specializate, activând contractilitatea celulară.

Abilitatea de a dezvolta forțe contractile ajută la extragerea celulei din microambientul său compresiv într-un mecanism „reflex de evaziune”. Prin urmare, cercetătorii sunt de părere că nucleul să funcționeze ca o „riglă” și că permite celulelor vii să-și măsoare spațiul personal și să declanșeze răspunsuri specifice odată ce spațiul este restrâns.

Posibilitatea descoperirii unor noi medicamente

După cum explică oamenii de știință într-un studiu, fosfolipaza cPLA2 dependentă de Ca2 + este o proteină, care simte întinderea membranei nucleare la compresia celulară. Autorul principal dr. Alexis Lomakin,subliniază că aceasta reprezintă o posibilă țintă a tratamentelor.

„Companiile farmaceutice testează în prezent inhibitori pe bază de molecule mici ale cPLA2. Pe baza datelor noastre, reducerea activității cPLA2 în celulele tumorale ar putea interfera cu capacitatea lor de a părăsi tumorile primare și de a forma metastaze în locații îndepărtate”, explică dr. Lomakin.

Identificarea nucleului celular ca un factor activ care transformă rapid semnalele mecanice în răspunsuri de semnalizare sau metabolice este surprinzătoare. Până astăzi, nucleul a fost considerat un depozit pasiv pentru materialul genetic. „Suntem foarte încântați de ceea ce va urma”, spune dr. Lomakin. Potrivit acestuia, gradele ridicate de deformare nucleară ar putea prevedea potențialul metastatic și rezistența la chimioterapie și imunoterapie.