Părinții nu mai gătesc pentru copii și comandă de la fast food. Ce recomandă nutriționistul

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Unul din cinci părinţi spun că sunt prea ocupaţi sau prea stresaţi să mai gătească, conform unui studiu. Aceştia comandă de la fast food mult mai des decât înainte de pandemie.

Zece părinţi, au vorbit, pentru MEDIAFAX, despre alimentele pe care le pun copiilor în farfurie: gătesc sau comandă? Pandemia de COVID-19 a însemnat şi schimbarea obiceiurilor alimentare, dar nu neapărat în bine. Cel puţin, asta arată un nou studiu derulat de către Universitatea Michigan din Statele Unite.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

Prea ocupaţi, prea stresaţi, prea îngrijoraţi, adulţii au trebuit să jongleze între munca de acasă şi lecţiile copiilor, care au fost nevoiţi să înveţe online, tot acasă, deseori împărţind acelaşi spaţiu. Stresul asociat pandemiei şi restricţiile i-au făcut pe mulţi părinţi să comande mâncare sau să cumpere de la fast food: ieftin şi rapid. Însă efectele asupra sănătăţii micuţilor deja se văd: părinţii spun că aceştia au luat în greutate dubu decât de obicei.

La cercetare au participat peste 2.000 de părinţi cu copii între vârstele 3 şi 18 ani. 40% din aceştia spun că au fost prea ocupaţi pentru a mai găti.

Experţii în Nutriţie spun că părinţii pot pregăti mese simple şi nutritive, fără prea mult efort.

„Pentru a sumariza, jumătate din farfurie ar trebuie să aibă fructe şi legume, iar jumătate cereale integrale, proteine slabe, lactate fără grăsime”, spune medicul Mary-Jon Ludy, reprezentantă a Colegiului pentru Sănătate din SUA.

Ce ar trebui să mămânce copiii la fiecare masă

Copiii şi adolescenţii ar trebui să mănânce două sau trei porţii de legume sau fructe la fiecare mase (o jumătate de cană sau o bucăţică de fruct), pentru a obţine necesarul de nutrienţi şi fibre.

• Pentru mic-dejun: iaurt fără grăsime, cu fructe proaspete sau congelate, granola integrală şi nuci (nuci, caju, fistic, nuci de Macadamia/de Brazilia etc.)
• Pentru prânz: sandviş cu unt de arahide, pâinea să fie integrală, cu felii de mere sau banane; morcovi tăiaţi (sau baby-carrots) sau castraveţi; un pahar de lapte fără grăsime/ lapte vegetal (din cocos, migdale, ovăz etc.).
• Pentru cină: tortilla cu fasole neagră, bucăţi din piept de pui, orez brun, piure de avocado, roşii, salată şi brânză.
• Pentru gustare: hummus cu ardei gras şi biscuţi integrali.

Specialiştii spun că este mai uşor şi mai sănătos ca în loc de fast food sau impunerea unei diete copiilor, să li se dea mâncare sănătoasă, nutritivă, care are destule proteine, vitamine şi minerale.

Cum s-au schimbat alegerile alimentare în pandemie

Mai mulţi părinţi, au vorbit, pentru MEDIAFAX, despre cum s-au schimbat alegerile alimentare în pandemie. Redăm cinci din cele zece interviuri luate, sumarizând asemănările şi diferenţele.

Şapte părinţi spun că fac un „mix”: pregătesc mic-dejunul şi prânzul, însă la cină comandă o pizza sau fast food, cam 3-4 seri pe săptămână. De vină ar fi programul la birou sau epuizarea după muncă, chiar dacă lucrează de acasă sau merg la birou.

La polul opus, sunt şi părinţi care gătesc şi nu comandă niciodată sau aproape niciodată, fiindcă sunt vegetarieni/vegani şi le este simplu să gătească ceva gustos, ori pentru că trăiesc în rural şi nu au de unde să comande mâncare.

„Prefer să comand mâncare. Mai ales când am quarter end (rapoarte fiscale finale) la birou, ajung acasă istovit. Soţia, la fel, mai tot timpul. Cei trei copii chiţăie de foame până ne hotărâm toţi cinci ce vrem. Apoi, mai durează circa o oră până vine livrarea. De obicei, pizza, mâncare chinezească sau libaneză. (…) Da, toţi trei (copiii) s-au îngrăşat, dar şi noi. Este un efect al pandemiei, al statului în casă. Dar mâncarea livrată e bună, nu ne plângem. Avem mai mult timp să petrecem împreună sau să ne odihnim” (Cosmin, 38 de ani, Bucureşti).

„Cel mai des comandăm. Copiii sunt înnebuniţi după McDonald’s, pentru că primesc şi jucării, iar nouă ne place de la KFC. (…) Daaaa, ne-am îngrăşat 10-12 kilograme. Suntem îngrijoraţi… până la cină, când ne întrebăm iar de unde comandăm. E mai simplu pentru noi. Nu mai stau să merg zilnic la supermarket, apoi să stau în bucătărie, apoi să păzesc oala pe foc şi după, să spăl vase şi asta de două ori pe zi. Ştiu că mâncarea de la fast food nu e sănătoasă, dar care e?” (Ioana, 25 de ani, Bucureşti).

„Da, comandăm aproape zilnic. E groaznic când mă gândesc acum. Încercăm să şi gătim, dar nu ne iese mereu. Mie nu îmi place să gătesc şi nici nu ştiu, iar soţul vine prea obosit. Copilul îşi mai pregăteşte singur câte un sandviş. Oricum, poate e timpul să regândim mesele în familie. Dacă stai trei ore să găteşti, când mai ai timp şi de familie, dar şi de dezvoltarea personală?” (Anca, 33, urban).

Pregătirea unor feluri de mâncare nutritive, sănătoase cere timp şi creativitate. Două cupluri spun că ele gătesc aproape zilnic deşi stau în oraş (Cluj, respectiv Sibiu) şi au program aglomerat la birou.

„Simt că am o responsabilitate faţă de mine şi copilul meu. Cum îl hrănesc acum contează pentru sănătatea lui ca adult. Noi suntem vegetarieni, aşa că gătim zilnic toate mesele. Avem cereale, legume congelate şi proaspete, conserve. Pregătim în zece minute o supă cremă de legume sau o mâncărică. Cel mic adoră supele, aşa că fac foarte des. În loc de carne, facem sarmale cu soia, salate cu dressing, prăjituri fără zahăr. (…) Cred că având atâtea idei şi reţete pe internet, e imposibil să nu găteşti” (Anemari, 41 de ani, Cluj).

Pandemia pare departe de a se fi terminat, aşa că ar fi bine ca obiceiurile alimentare să fie regândite şi „purificate”. Mai multe studii arată că obezitatea la copii devine un fenomen deja grav. Aici, rolul părinţilor este unul vital, ei dând tonul pentru alegerile celor mici.