Reducerea poluării ar putea salva mii de vieți anual. Orașele din România incluse într-un clasament al poluării cu particule PM2,5

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

35 dintre orașele României ocupă locuri între 102 și 609 într-un clasament al poluării cu particule PM2,5 din 1.000 de orașe europene, conform unui studiu al Institutului pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal).

Aradul se situează pe locul 102, urmat de București pe locul 103, Ploiești pe 120, Craiova pe 121, Timișoara pe 123 și Galați pe 134. La capătul opus se situează Suceava pe locul 543, Piatra Neamț pe 567, Botoșani pe 575, Bistrița pe 604 și Tulcea pe 609. Un număr considerabil de decese ar putea fi evitate dacă poluarea cu particule ar fi redusă la cele mai scăzute niveluri, de la 1.478 în cazul Bucureștiului la 219 în cazul Timișoarei sau 191 în cazul Craiovei.

• O nouă specie de caracatiță adorabilă a fost descoperită în apropierea Insulelor Galapagos
• Omul care a condus Grecia în criza datoriilor din 2015 revine în politică

În clasamentul poluării cu dioxid de azot (NO2), Bucureștiul se clasează pe locul 119, urmat de Ploiești pe 368, Timișoara pe 390, Arad pe 440 și Brăila pe 514. Cel mai puțin poluate sunt Slatina, pe locul 811, Alba Iulia pe 813, Suceava pe 820, Bistrița pe 830 și Râmnicu Vâlcea pe 834. Și în cazul poluării cu NO2 ar putea fi evitate sute de decese pe an – 743 pentru București.

Studiul realizează și un clasament al orașelor europene din perspectiva vegetației și spațiilor verzi.

Orașele din România cu cele mai puține spații verzi

La vegetație, Constanța (54) Ploiești (55) București (77), Baia Mare (80) și Sibiu (94) stau cel mai rău, iar Piatra Neamț (536), Focșani (557) Suceava (632), Râmnicu Vâlcea (725) și Alba Iulia (751) stau cel mai bine. Realizatorii studiului avertizează că un număr considerabil de decese – de la zeci în cazul orașelor mai mici la 470 în cazul Capitalei ar putea fi evitate în fiecare an dacă localitățile ar respecta normele Organizației Mondiale a Sănătății în materie.

Cel mai rău stau orașele din România la spații verzi, cu trei orașe în top 10 – Ploiești (6), Constanța (7) și Bârlad (9), urmate de București pe 12, Brăila pe 16 sau Arad pe 19. Cel mai bine stau Suceava pe 563, Târgu Jiu pe 564, Alba Iulia pe 680 și Râmnicu Vâlcea pe 779. Și în cazul acestui clasament sunt zeci și sute de decese care ar putea fi evitate anual – 272 în cazul Capitalei, zeci în cazul orașelor mai mici.

Studiul Institutului pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal) creionează o imagine a unei Europe urbane în care lipsa generalizată de spații verzi accesibile scurtează viața a zeci de mii de locuitori în fiecare an.

Analizând peste 1.000 de orașe cu peste 100.000 de locuitori de pe întregul continent, studiul ISGlobal, care a fost publicat în The Lancet Planetary Health sugerează că orașele din Europa ar putea preveni 43.000 de decese anual dacă ar urma liniile directoare ale Organizației Mondiale a Sănătății privind accesul la spații verzi. Mai mult de 60% dintre locuitorii din orașele studiate nu aveau accesul la spațiul verde recomandat de OMS – cel puțin 0,5 hectare (1,24 acri) de spațiu verde la o distanță de 300 de metri (984 de picioare) de fiecare locuință.

99,8% din populația orașelor europene, expusă la niveluri de PM2,5 peste maximul recomandat

În topul celor mai bune rezultate se află orașe turistice precum Trieste și Torino din Italia. Fostele orașe miniere Rotherham (Marea Britanie) și Wałbrzych (Polonia) apar printre cele 10 orașe cu cea mai bună proporție și distribuție a spațiilor verzi în zonele lor urbane.

Paris are al patrulea cel mai ridicat nivel de mortalitate legat de lipsa de spațiu verde dintre toate capitalele europene. Copenhaga stă și mai prost, pe locul doi, după Bruxelles.

Principalul motiv pentru care aceste orașe au rezultate slabe nu este lipsa parcurilor, ci faptul că aceste parcuri sunt prost distribuite și nu oferă acces egal pentru toți. Astfel, deși Parisul dispune de parcuri generoase, are, de asemenea, multe zone cu densitate ridicată fără spații verzi. În total, 86,45% dintre locuitorii zonei metropolitane trăiesc în locuri care nu respectă orientările OMS.

Conform studiului, 99,8% din populația orașelor europene este expusă la niveluri de PM2,5 peste maximul recomandat de OMS. Reducerea poluării ar preveni până la 125.000 de decese cauzate de PM2,5 și până la 80.000 de decese cauzate de NO2.

Orașele cu cele mai puține decese cauzate de PM2,5 sunt Reykjavík (Islanda), Tromsø (Norvegia) și Umeå din Suedia. Tromso, Umea și Oulu (Finlanda) au cel mai redus număr de decese din cauza NO2. În schimb Brescia, Bergamo, Madrid și Antwerp (Belgia) înregistrează cele mai multe decese cauzate de poluare.