Palatul Șuțu din Capitală, rafinamentul absolut al protipendadei (DOCUMENTAR)

Palatul Suțu este un edificiu din București, situat în zona Universitate. La porunca postelnicului Costache Suțu, palatul a fost ridicat între anii 1833-1835, în stil neogotic, după planurile arhitecților vienezi Conrad Schwink și Johann Veit.

Ulterior, pe la 1862, aspectul interior al clădirii a fost mult modificat, în urma unor operații de modernizare executate de sculptorul Karl Storck, prin adăugarea unor elemente arhitectonice printre care și o monumentală scară desfăcută în două brațe, reflectată în imensitatea unei oglinzi aduse de la Murano. Clădirea, declarată monument istoric, găzduiește în prezent Muzeul Municipiului București.

• Instagram va alerta părinții atunci când copiii caută „în mod repetat” anumiți termeni
• Psihologii dezvăluie culorile folosite cel mai des de oamenii dificili

Palatul îngloba în compoziţia sa, alcătuită încă din elemente constructive şi decorative de manieră feudală, cu precădere gotice, primele componente ale romantismului din Ţara Românească, introduse de către meşterii arhitecţi Konrad Schwink şi Johann Veit. Noua construcţie se impunea prin trăsături distincte în toate privinţele faţă de clădirile bucureştene din acea vreme.

Deși mai era mult până la finalizarea executării construcţiei, anul 1834 a fost marcat în istoria imobilului de neînţelegeri între proprietar şi arhitecţii constructori cu privire la realizarea lucrărilor.

Totul s-a soldat cu plângerea adresată Vorniciei Bucureştilor, la 25 mai, de către Costache Suţu, în care acuza calitatea sobelor şi bolta ameninţată de surpare.

Abia la 1875, după stingerea din viaţă a biv vel postelnicului Costache Gr. Suţu, palatul din Bucureşti, împreună cu alte case şi moşii, au intrat oficial în posesiunea unicului său fiu legitim, Grigore Suţu.

Interiorul palatului era luminat de numeroase policandre, candelabre şi lămpi, includea pe lângă camerele cu destinaţie personală şi saloanele mai mici de primire.

Citește continuarea pe Gândul!