Tinerii din România, pe primul loc în Europa la abandonarea educației după 18 ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

România are cel mai mare procent de tineri de 18-24 de ani care renunță la educație sau la pregătire profesională din UE, de 16,6% față de o medie europeană de 9,5%, fiind şi statul cu cea mai mică pondere a tinerilor de 25-34 de ani care au studii universitare, potrivit datelor Eurostat pe 2023.

La nivelul UE, ponderea tinerilor care au decis să părăsească timpuriu educaţia şi formarea profesională a scăzut constant în ultimii 10 ani (de la 11,8 % în 2013 la 9,5%), ceea ce apropie țările membre de atingerea obiectivului de a ajunge la sub 9% până în 2030.

Deja, 16 ţări membre au atins tinta pentru 2030, cea mai bună situație fiind în Croaţia (2%), Polonia şi Grecia (3,7% fiecare) şi Irlanda (4%).

Tineri care renunță la educație după 18 ani

La polul opus se află țări precum Spania, Germania şi Ungaria, unde procentul de tineri care renunță la educație după 18 ani este cel mai ridicat.

Comparativ cu 2013, 15 ţări din UE au raportat scăderi, Portugalia înregistrând cea mai mare reducere (-10,9 puncte procentuale), urmată de Spania (-9,9 pp) şi Malta (-7,1 pp). În schimb, Germania a înregistrat cea mai mare creştere (+3,0 pp), urmată de Danemarca (+2,2 pp) şi Slovenia (+1,5 pp).

În privința studiilor universitare, media europeană era anul trecut la 43% în rândul tinerilor de 25-34 ani, la mică distanță de ținta propusă pentru 2030, de 45%.

Cele mai mici ponderi înregistrate în România, Ungaria şi Italia

Datele Eurostat arată şi o diferență de gen în ceea ce priveşte nivelul de educaţie terţiară, procentul femeilor care au absolvit o facultate fiind de 49% față de 38% dintre bărbați.

Un număr de 13 ţări au atins deja obiectivul setat pentru 2030: Irlanda (63% din totalul populaţiei cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani), Cipru (62%), Luxemburg (60%), Lituania (57%), Ţările de Jos (55%), Suedia (54%), Spania şi Franţa (ambele 52%), Belgia (50%), Danemarca (49%), Malta şi Polonia (ambele 46%) şi Letonia (45%).

În schimb, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în România (23%), Ungaria (29%) şi Italia (31%).