Câți dintre bebelușii din România sunt născuți de mame adolescente?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În România, ponderea bebelușilor născuți de mame cu vârste cuprinse între 10 – 14 ani a crescut cu 13,5% în 2022, față de 2013. Astfel, de Ziua Mondială a Contracepției, specialiștii fac un apel ca femeile să facă alegeri informate și să aibă variante de contracepție, adaptate nevoilor lor.

Ziua Mondială a Contracepției din 2024 a fost dedicată anul acesta informării și educării populației generale și în special a femeilor din România.

În contextul rezultatelor alarmante venite de la Institutul Național de Statistică privind mamele minore, fenomen ce poartă numele de „copii cu copii” (în România, ponderea nou-născuților provenind din mame cu vârste cuprinse între 10 – 14 ani a crescut cu 13.5% în anul 2022, față de 2013), este esențial ca femeile să facă alegeri informate și să aibă opțiuni variate de contracepție, adaptate la nevoile lor.

Multe adolescente nu au acces la informații corecte

„Sarcinile la adolescente au un impact semnificativ asupra sănătății fizice și mentale a fetelor, precum și asupra viitorului lor. Complicațiile care pot apărea în timpul sarcinii, precum eclampsia (complicație a preeclampsiei), infecțiile și nașterea prematură, pun în pericol atât viața mamei, cât și a copilului. Mai mult, sarcinile nedorite pot întrerupe educația fetelor și le limitează oportunitățile economice. Acest lucru se întamplă din lipsa educației sexuale. Multe adolescente nu au acces la informații corecte și complete despre sănătatea sexuală și reproductivă. Acces limitat la servicii – serviciile de sănătate reproductivă, în special în zonele rurale, sunt adesea insuficiente și greu accesibile. Stigmatizarea și discriminarea – adolescentele se confruntă cu o serie de bariere sociale și culturale care le împiedică să își exercite dreptul la sănătate sexuală și reproductivă. Sărăcia și inegalitățile sociale – fetele din medii defavorizate sunt expuse unui risc mai mare de sarcini nedorite și de complicații asociate”, spun cei de la IUB Ballerine.

În multe țări, inițiativele guvernamentale au dus la o îmbunătățire semnificativă a educației sexuale și a accesului la metode contraceptive. De exemplu, în Olanda a fost demarată o campanie prin care femeile care au efectuat un avort au fost consiliate de către medicii ginecologi cu privire la metodele contraceptive care li se potrivesc. Pacientele, în special cele cu un nivel redus al veniturilor, au avut ocazia să aleagă în mod gratuit și steriletul, un dispozitiv cu efect contraceptiv de până la 5 ani. Studiile au arătat că o treime dintre femeile consiliate au decis să încerce această metodă. Steriletul IUB Ballerine a fost pe primul loc în alegerea lor, alături de un alt sterilet hormonal. 31% dintre femeile participante au ales acest dispozitiv.

Campaniile de informare au contribuit la reducerea semnificativă a sarcinilor neintenționate, iar România are nevoie să urmeze acest model sau orice altă măsură ce poate susține sprijinul acordat tinerilor pentru a beneficia de informații din sfera educației sexuale și a putea lua decizii privind opțiunile contraceptive potrivite lor.