Câți oameni suferă astăzi de „long Covid” fără să știe?

Aproape un sfert dintre persoanele care au avut COVID-19 suferă acum de forma lungă a bolii, conform unui nou studiu publicat în revista Med de cercetătorii americani de la Mass General Brigham.

Analiza dosarelor medicale a peste 295.000 de pacienți din 14 spitale și 20 de centre medicale din Massachusetts a arătat că 22,8% dintre pacienți dezvoltă „long Covid”, majoritatea fără să fie conștientă.

• Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
• România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE

Problemele respiratorii persistente reprezintă primul semn major de îngrijorare. Oboseala cronică accentuată afectează semnificativ viața de zi cu zi a pacienților. Fenomenul numit „ceață cerebrală” se manifestă prin incapacitatea de a răspunde prompt la situații cotidiene. Recuperarea este semnificativ mai lentă în comparație cu o gripă obișnuită.

Când este recomandat să mergem la medic?

Medicii recomandă programarea unei consultații atunci când simptomele persistă mai mult de 4 săptămâni după infectare. O atenție specială trebuie acordată cazurilor în care, după 2 luni de la testul negativ, starea de sănătate nu revine la normal.

De asemenea, noile variante de coronavirus au modificat profilul bolii.

Perioada de incubație s-a redus la 3-4 zile în prezent. Febra, răceala și durerile de cap domină tabloul clinic actual. Pierderea gustului și mirosului a devenit mai rară, însă problemele digestive, în special diareea, apar mai frecvent.

Diagnosticarea long Covid necesită o serie completă de investigații medicale. Examenul pneumologic cu spirometrie evaluează funcția pulmonară. Tomografia computerizată toracică oferă o imagine detaliată a plămânilor. Examenul cardiologic cu EKG și ecocardiograma monitorizează starea inimii. O evaluare psihologică completează tabloul clinic.

Tratamentul actual al long Covid urmează mai multe direcții. Programele de exerciții specifice de reabilitare fizică ajută la recuperarea capacității fizice. Dietele personalizate contribuie la refacerea masei musculare sau la normalizarea greutății.

Vaccinarea rămâne o metodă importantă de prevenție.