Testele PISA arată că 4 din 10 elevi români nu au competențe de bază la citire și științe

Aproape 4 din 10 elevi au rezultate sub nivelul competențelor de bază la citire și științe, iar 5 din 10 la matematică, conform testelor PISA.

Conform raportului OCDE, aceste baze slabe contribuie la o rată ridicată de abandon școlar – aproape unul din patru elevi părăsește școala înainte de a termina liceul.

• Ce înseamnă chiptuning făcut corect? Dragoș Stăcescu explică fenomenul la „Podcast cu Prioritate” #88 by ProMotor
• Ce temperaturi vom avea până la finalul anului?

„Reformele recente au direcționat investiții semnificative către îmbunătățirea învățării elevilor și reducerea abandonului școlar. România a luat măsuri pentru a consolida formarea inițială a profesorilor și formarea continuă, în special prin mentorat și colaborare. De asemenea, a început să alinieze învățământul post-secundar și cel pentru adulți la nevoile cursanților și ale pieței muncii, inclusiv prin planuri de a introduce programe terțiare cu ciclu scurt și diplome de licență profesională duale care combină învățarea la clasă cu cea la locul de muncă”, reiese din raport.

Elevii din zonele rurale au mai puține șanse să frecventeze grădinița

Disparitățile dintre mediul urban și rural rămân dramatice. Elevii din zonele rurale au mai puține șanse să frecventeze grădinița, sunt mai predispuși la abandon școlar și sunt semnificativ subreprezentați în învățământul universitar. Adulții din mediul rural participă la cursuri de formare profesională în proporție de mai puțin de jumătate față de cei din orașe.

Romii rămân cel mai marginalizat grup, cu rate ridicate de abandon școlar și participare scăzută la toate nivelurile de educație.

Raportul recunoaște eforturile României de reformă: consolidarea formării cadrelor didactice prin mentorat, alinierea învățământului profesional la nevoile pieței muncii și introducerea programelor duale care combină teoria cu practica.

OCDE recomandă României să prioritizeze introducerea mentoratului în școlile rurale, să consolideze conducerea școlară și să dezvolte o viziune națională clară pentru noile calificări profesionale. De asemenea, sugerează reorientarea finanțării către învățământul preșcolar și primar și îmbunătățirea colaborării interministeriale.