Ce poți face pentru a încetini îmbătrânirea creierului? Nu este foarte complicat!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Oamenii trăiesc mai mult ca niciodată în întreaga lume. Longevitatea aduce oportunități noi, dar și provocări, în special riscul declinului legat de vârstă. Pe lângă schimbările fizice, forță redusă, mișcare mai lentă, mulți adulți în vârstă se confruntă cu probleme de memorie, atenție și activități cotidiene. Ce poți face pentru a încetini îmbătrânirea creierului?

Cercetătorii au încercat de ani buni să înțeleagă de ce unii oameni rămân ageri mintal, în timp ce alții se deteriorează mai repede. Una dintre ideile care câștigă tot mai mult teren este multilingvismul; adică abilitatea de a vorbi mai multe limbi ar putea încetini îmbătrânirea creierului. Când cineva cunoaște două sau mai multe limbi, toate rămân active în creier, iar acesta trebuie să o aleagă constant pe cea potrivită și să le inhibe pe celelalte. Acest proces funcționează ca un fel de antrenament zilnic pentru minte.

• O structură mamut descoperită în spațiul îndepărtat sfidează tot ce știm despre Cosmos
• „Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?

Selectarea limbii, suprimarea celorlalte și capacitatea de a comuta între ele întăresc rețelele cerebrale implicate în atenție și control cognitiv. Pe termen lung, se crede că acest „exercițiu” contribuie la protejarea creierului odată cu înaintarea în vârstă.

Ce poți face pentru a încetini îmbătrânirea creierului? Învață o limbă străină!

Studiile care i-au comparat pe bilingvi cu monolingvii au sugerat că persoanele care folosesc mai multe limbi își pot menține mai bine funcțiile cognitive la vârste înaintate, dar rezultatele au fost inegale. Unele au găsit avantaje clare, altele aproape deloc.

Un nou studiu de amploare aduce dovezi mai solide și o concluzie importantă: cunoașterea unei limbi în plus ajută, iar cunoașterea mai multora ajută și mai mult. Cercetarea a analizat date de la peste 86.000 de adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 51 și 90 de ani din 27 de țări europene. Folosind un model de tip machine learning, cercetătorii au estimat „vârsta aparentă” a unei persoane pe baza memoriei, funcționării zilnice, nivelului de educație, mobilității și a unor probleme de sănătate, precum bolile de inimă sau pierderea auzului.

Studiul a fost publicat în revista Nature Aging.

Diferența dintre vârsta reală și cea estimată a fost numită „decalaj biocomportamental”. Un decalaj negativ indica faptul că persoana părea biologic mai tânără, iar unul pozitiv sugera o îmbătrânire accelerată.

Cât de bine stă România la capitolul multilingvism?

Echipa a analizat apoi nivelul de multilingvism în fiecare țară, de la populații predominant monolingve la altele unde cunoașterea a două, trei sau mai multe limbi este ceva obișnuit. Țări precum Luxemburg, Țările de Jos, Finlanda și Malta aveau cele mai mari niveluri de expunere la multilingvism, în timp ce Regatul Unit, Ungaria și România se aflau la polul opus.

Rezultatele au arătat că oamenii din țările multilingve aveau un risc mai mic de a prezenta semne de îmbătrânire accelerată. Persoanele monolingve erau mai predispuse să pară biologic mai în vârstă decât sunt în realitate. Chiar și o singură limbă suplimentară avea un efect benefic vizibil, iar fiecare limbă în plus părea să întărească și mai mult protecția.

Aceste efecte erau cele mai evidente la persoanele de 70-80 de ani, la care multilingvismul oferea o rezistență clară la declinul asociat vârstei.

Pentru a elimina posibilitatea ca diferențele dintre țări să explice rezultatele, cercetătorii au ajustat analiza pentru numeroși factori precum calitatea aerului, migrația, inegalitățile de gen sau contextul politic. Chiar și așa, impactul multilingvismului a rămas puternic, sugerând că experiența lingvistică are un rol propriu, scrie ScienceAlert.

Mecanismul prin care multilingvismul poate încetini îmbătrânirea creierului

Deși studiul nu a investigat direct mecanismele cerebrale, multe dovezi arată că gestionarea a două sau mai multe limbi solicită intens sistemul de control executiv al creierului. Comutarea între limbi, inhibarea termenilor nepotriviți, accesarea constantă a unor vocabulare diferite, toate aceste procese implică structuri cerebrale dedicate atenției și coordonării.

Cercetările anterioare au arătat că persoanele bilingve pe tot parcursul vieții tind să aibă un hipocamp mai voluminos. Iar un hipocamp mai mare este asociat cu o memorie mai bună și o rezistență crescută la micșorările cauzate de îmbătrânire sau de boli neurodegenerative precum Alzheimer.

Acest nou studiu se remarcă prin dimensiunea sa, perspectiva pe termen lung și abordarea complexă a procesului de îmbătrânire. Combinând informații biologice, comportamentale și de mediu, el scoate la iveală un tipar clar: multilingvismul este strâns legat de o îmbătrânire mai sănătoasă.

Nu este un scut miraculos, dar poate fi una dintre acele experiențe zilnice care ajută creierul să rămână flexibil, rezilient și „mai tânăr” pentru mai mult timp.

Vă recomandăm să citiți și:

Mit sau adevăr: antrenamentele pe stomacul gol ard mai multe grăsimi?

Specialist: Psihoterapia nu ar trebui să fie un privilegiu

Cum se destramă încrederea de sine: Rușinea, comparația și invalidarea emoțională, explicate pe înțelesul tuturor

Ce spune psihologia despre oamenii care vorbesc prea mult și transformă orice dialog într-un monolog obositor?