Prețuri „de colecție” la second-hand. De ce un obiect uzat costă mai mult decât unul nou?

O vizită banală la un magazin de tip second hand, în căutarea unui obiect de bucătărie mai ieftin s-a transformat într-o surpriză: o pereche mică de clești, scrisă cu markerul, costa 10 dolari. Pe site-ul Kmart, un model identic și mult mai curat era listat la doar 1,75 dolari. Fotografia trimisă prietenilor pasionați de cumpărături second-hand a stârnit râsete, dar experiența nu este deloc rar întâlnită.

Tot mai mulți clienți povestesc despre prețuri care depășesc costul produselor noi. Jucării Spider-Man mai scumpe decât în supermarket, haine vândute la preț mai mare ca în magazine și obiecte „vintage” evaluate la sume care par desprinse din altă lume: forme de copt ruginite la 12 dolari în loc de 2, camioane de jucărie crăpate la 27,50 sau cutii de Lego vândute fără Lego, notează The Guardian.

• Camerele de „descărcare a furiei”, pe val. De ce majoritatea clienților sunt femei?
• Celebritatea poate scurta viața

Unele situații devin chiar absurde. Un cumpărător a încercat să ia covor vechi, pătat, pentru a-l folosi ca protecție împotriva buruienilor, dar magazinul nu a acceptat mai puțin de 40 de dolari. Totuși, nu toate experiențele sunt negative: mulți obișnuiți ai magazinelor second-hand au avut surpriza ca personalul să reducă spontan un preț considerat exagerat. O clientă care era gata să plătească 80 de dolari pentru o pictură veche a ajuns să o cumpere cu 8 dolari după ce angajatul a decis că „așa e mai corect”.

Jaharn Quinn, expertă în astfel de obiecte, spune că prețurile au crescut în ultimii cinci ani, mai ales la mobilier, ajungând adesea aproape de nivelul celor din retail. Ea consideră că unele magazine uită de misiunea lor socială și riscă să îi excludă pe cei care depind de ele, deși preferă să nu critice o muncă ce sprijină comunitatea.

Ryan Collins, cercetător la Planet Ark, atrage atenția că prețurile prea mari pot descuraja reutilizarea și pot împinge consumatorii spre produse noi, în timp ce prețurile prea mici afectează sustenabilitatea acestor afaceri. El subliniază că, uneori, un obiect second-hand scump este justificat: poate fi de o calitate superioară și mai durabil decât un produs nou și ieftin. Iar cumpărătorul nu achiziționează doar un obiect, ci contribuie la un sistem care reduce deșeurile și susține locuri de muncă locale.

Pentru Rena Dare, directoarea Recovery Circular Hub (cel mai vechi magazin vintage din Australia) „salvarea planetei costă”. Afacerea locală funcționează fără facilități fiscale, plătește salarii și folosește ghiduri stricte pentru stabilirea prețurilor. Unele produse nici nu ajung pe raft: anumite articole din fast fashion eliberează atât de multe microplastice la spălare încât, spune Dare, este mai bine să fie ținute departe de circulație.

După 35 de ani și aproape 40.000 de recuperări, echipa ei știe deja ce merită salvat și ce nu. Iar când apare ceva cu adevărat rar, prețul crește pe măsură. Așa că, dacă o pălărie veche de 110 dolari pare o exagerare, poate că, de fapt, e o afacere.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Moda second-hand revine în forță: De ce hainele „cu istorie” sunt noul lux

Cum se transformă cumpărăturile de haine second-hand într-o experiență urată

Ce mașini second-hand se vând cel mai repede și cel mai încet în România

Care sunt cele mai frecvente înșelătorii la cumpărarea de mașini second-hand