Care sunt țările în care cetățenii sunt cei mai expuși la dezinformare și fake news?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Expunerea percepută de dezinformare și știri false a crescut cu opt procente din 2022. Experții spun că alfabetizarea media și verificarea faptelor sunt esențiale pentru a contracara această tendință.

Dezinformarea și știrile false au devenit caracteristici definitorii ale știrilor. Ascensiunea rețelelor sociale a accelerat și mai mult răspândirea și vizibilitatea acestora. Potrivit unui sondaj Eurobarometru, expunerea percepută la dezinformare și știri false este în creștere în Europa.

În 2025, peste 36% dintre respondenții din UE au declarat că au fost „adesea” sau „foarte adesea” expuși la dezinformare și știri false în ultimele șapte zile. În 2022, acest procent era de 28%. Numai 12 % dintre ei au declarat că se simt încrezători în capacitatea lor de a recunoaște dezinformarea, notează Euronews.

Studiul măsoară dezinformarea percepută de utilizatori, și nu cazurile concrete și verificate. Respondenții au raportat ceea ce ei considerau că este fake news, iar în cadrul studiului nu a fost verificată veridicitatea conținutului raportat.

Când răspunsurile „foarte des” și „des” sunt combinate, expunerea percepută la dezinformare și știri false variază de la 26% în Finlanda și Germania la 57% în Ungaria.

Mai mult de jumătate dintre respondenți au raportat această percepție și în România (55 %) și Spania (52 %). Procentul a fost peste 48% în Bulgaria, Luxemburg (45 %), Malta (45 %), Grecia (43 %), Cipru (42 %) și Irlanda (42 %).

Cei mai puțini dintre cetățenii UE care au raportat o expunere la știrilor false sunt cetățenii din Finlanda și Germania, acolo unde procentul a fost de 26%, dar și locuitorii altor țări precum Suedia, Lituania și Franța, unde procentul a fost de 30%. Olanda, dar și Belgia, se clasează aproape de acest nivel.

Persoanele din Europa de Est și de Sud tind să raporteze o expunere mai mare la dezinformare, în timp ce cele din Europa de Nord și de Vest raportează, în general, o expunere mai redusă.

Întrebați dacă sunt încrezători în recunoașterea informațiilor, peste 6 din 10 respondenți (62%) au afirmat că sunt încrezători în recunoașterea dezinformării atunci când o întâlnesc.

Dintre ei, 12% se simt „foarte încrezători”, iar 49% sunt „oarecum încrezători”. În schimb, 32% dintre aceștia au precizat că „nu sunt încrezători”

Experții spun că explicarea percepțiilor este dificilă, deoarece acestea pot să nu corespundă cu abilitățile reale ale persoanelor respective, a precizat Konrad Bleyer-Simon, cercetător la Centrul pentru Pluralism Media și Libertatea Media.

„Calitatea și amploarea activităților de educație media și de verificare a faptelor din țară pot juca un rol important în acest sens, dar și anumiți factori psihologici – motivele pentru care oamenii își subestimează sau supraestimează capacitățile și expunerea”, a declarat Bleyer-Simon pentru sursa citată.

Expertul a precizat și că impactul dezinformării este mai mare în societățile unde există un grad ridicat de polarizare, inegalități economice, performanțe scăzute ale sistemului de învățământ, dar și încrederea scăzută în instituții, precum și măsura cu care politicienii recurg la o comunicare conflictuală și populistă.

„Țările devin mai rezistente la dezinformare dacă dispun de posturi publice de radiodifuziune puternice și independente, de o autoreglementare eficientă a mass-mediei private, de un nivel ridicat de încredere în știri și de o populație mai înclinată să se informeze din mass-media decât din rețelele sociale”, a declarat Bleyer-Simon, cercetător în cadrul Centrului pentru Pluralism Media și Libertatea Media.