Cum să citești ca să reduci stresul și dezinformarea?

Cum să citești ca să reduci stresul și dezinformarea? Un om obișnuit își verifică telefonul de peste 140 de ori pe zi și ajunge la o medie de aproximativ 4,5 ore de utilizare zilnică, iar 57% dintre oameni recunosc că sunt „dependenți” de telefon.

Companiile de tehnologie, influencerii și alți creatori de conținut concurează pentru această atenție, ceea ce a încurajat răspândirea dezinformării.

• Ce înseamnă să fii un om mai bun? Dovezi științifice și pași reali pentru o schimbare…
• Ce spune știința despre oamenii care se uită la filme nonstop?

În acest peisaj informațional dificil, abilitățile solide de lectură critică sunt extrem de relevante și necesare. Din păcate, nivelul de alfabetizare rămâne o problemă serioasă. Scorurile la înțelegerea textului sunt în scădere, majoritatea părinților din generația Z nu le mai citesc copiilor mici cu voce tare, considerând acest lucru o corvoadă, iar mulți studenți nu reușesc să ducă la capăt lectura unei cărți întregi.

Prin derularea nesfârșită și distribuirea facilă a conținutului, platformele de social media sunt concepute pentru a stimula un consum pasiv, folosit adesea pentru a alunga plictiseala sau a scăpa de stres.

Experții explică cum să citești mai eficient

Cum să citești ca să reduci stresul și dezinformarea? Specialistul în științe cognitive Jeff Saerys-Foy, de la Quinnipiac University, și specialistul în alfabetizare JT Torres, de la Washington and Lee University (ambele instituții din SUA), studiază modul în care oamenii procesează informația prin lectură.

Pe baza cercetărilor lor, cei doi consideră că lectura profundă poate fi o metodă eficientă de a combate dezinformarea și de a reduce stresul și singurătatea.

Este greu să treci dincolo de o scanare rapidă a textului, dar există strategii care pot consolida abilități esențiale de citire. Cantitatea infinită de informații disponibilă permanent poate duce la suprasaturare, afectând atenția și luarea deciziilor.

Cercetările din domeniul științelor cognitive arată că derularea continuă antrenează creierul să gândească pasiv. Algoritmii rețelelor sociale oferă conținut similar cu cel consumat anterior, întărind convingerile utilizatorilor. Expunerea repetată la informații le crește credibilitatea percepută, mai ales când sunt reluate de surse diferite, un fenomen cunoscut drept „adevăr iluzoriu”.

Lectura profundă presupune o implicare intenționată, critică, analitică și empatică. Ea înseamnă formularea de inferențe, stabilirea de conexiuni, explorarea perspectivelor diferite și chestionarea interpretărilor posibile.

Această formă de lectură necesită efort și poate provoca iritare sau confuzie. De ce ar alege cineva această muncă dificilă, când derularea superficială este atât de ușoară? Pentru că scrollul fără scop are efecte nedorite: utilizarea excesivă a telefonului și a rețelelor sociale este asociată cu plictiseala, singurătatea, anxietatea existențială și mizantropia, scrie ScienceAlert.

Cum poți folosi rețelele sociale în mod util?

În schimb, atenția și efortul, deși obositoare, pot întări sensul personal și conexiunile sociale. De aceea, lectura în contexte sociale, precum discutarea cărților în grup, poate încuraja lectura profundă și plăcerea de durată pentru citit.

Chiar și rețelele sociale pot fi folosite pozitiv. BookTok este o comunitate populară în care utilizatorii TikTok discută și recomandă cărți. Alții publică analize detaliate despre „K-Pop Demon Hunters” (film popular pe Netflix) și alte filme sau seriale, demonstrând că analiza atentă își are locul chiar și în fluxul nesfârșit de conținut.

Conștientizarea modului în care lectura digitală ne modelează creierul poate schimba obiceiurile de consum al informației. O simplă pauză și câteva secunde în plus pentru a evalua critic un text pot reduce vulnerabilitatea la dezinformare. Lectura profundă înseamnă să alegi intenționat ritmul, să încetinești când este nevoie, să evaluezi critic și să reflectezi asupra sensului.

Nu înseamnă să nu mai faci niciodată doomscrolling, ci să îți propui să revii mai des la un singur text și la perspective diverse. Poți începe cu poezii, povestiri sau eseuri, apoi să treci la texte mai lungi. Citește în etape mici, discută cu un prieten și transformă lectura profundă într-o experiență de explorare și dialog.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Cât de des ar trebui să-ți speli mașina?

Un expert atrage atenția: Vocea poate dezvălui informații personale valoroase!

Este posibil să mănânci prea multe proteine? Experții răspund!

Cum să fii un om mai bun? Mic ghid de bunăvoință pentru vremuri iritate și agitate