Când devine sforăitul un pericol pentru sănătate?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Atunci când avea 25 de ani, Matt Hillier a fost avertizat de o prietenă asistentă medicală că sforăie „destul de tare pentru un nefumător slab și tânăr”. El nu a luat în serios observația. Abia la 30 de ani, după ce s-a trezit cu inima bătând accelerat în urma unei nopți de sforăit intens, a ajuns la medic.

Diagnosticul? Apnee obstructivă în somn moderată. „Am crezut că sunt prea tânăr și prea sănătos. Nu aveam istoric familial”, spune el.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

Totuși, înregistrările nocturne au arătat că respirația i se oprea repetat când dormea pe spate.

Specialiștii avertizează că ne confruntăm cu o „epidemie a sforăitului”. În Marea Britanie, de exemplu, aproximativ 15 milioane de persoane sforăie, potrivit British Snoring&Sleep Apnoea Association. Dincolo de glume, fenomenul poate semnala probleme serioase.

„Sforăitul încă este tratat cu umor și jenă, așa că oamenii nu caută ajutor. Nu îl asociază cu sănătatea generală sau calitatea vieții”, explică profesorul Ama Johal.

În realitate, sforăitul cronic poate duce la oboseală, dificultăți de concentrare, hipertensiune și boli cardiovasculare, potrivit The Guardian.

Diferența dintre sforăit și apnee nu este volumul zgomotului, ci oprirea respirației.

„Sforăitul devine apnee când apar pauze repetate de respirație sau reduceri majore ale fluxului de aer, de obicei cu gâfâit sau senzație de sufocare”, spune Johal. Apneea obstructivă în somn afectează circa opt milioane de adulți britanici.

„Este vârful aisbergului”, avertizează chirurgul ORL Ryan Chin Taw Cheong.

Boala crește riscul de hipertensiune, diabet, accident vascular cerebral și moarte subită. Aproximativ 10% dintre accidentele rutiere sunt asociate cu apneea netratată. Factorii de risc sunt variați: vârsta, creșterea în greutate, anatomia căilor respiratorii.

„Pe măsură ce îmbătrânim, structurile devin mai laxe, adică palatul, limba, gâtul”, explică Cheong.

La 70 de ani, aproape una din două persoane sforăie. La acestea se adaugă poluarea și temperaturile ridicate.

„Poluanții irită căile respiratorii și provoacă inflamație care îngustează pasajele nazale”, spune Johal.

Un studiu al Universității Flinders din Australia estimează că, din cauza încălzirii globale, cazurile de apnee s-ar putea dubla în următorii 75 de ani.

În ciuda riscurilor, până la 90% dintre cazuri rămân nediagnosticate.

„Mulți cred că oboseala, durerile de cap sau iritabilitatea fac parte din viața modernă”, afirmă profesoara Esther Rodriguez-Villegas.

Femeile sunt afectate în mod particular de subdiagnosticare.

Pentru Mariana Sawyer, 58 de ani, ani de epuizare au fost puse pe seama menopauzei. Un studiu de somn a arătat însă că respirația i se oprea de 27 de ori pe oră. „Am fost probabil într-o fază de negare”, recunoaște ea.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Sănătatea psihologică: Reziliența chiar te poate face mai sănătos?

Ceaiul verde, asociat cu beneficii importante pentru sănătate pe termen lung

Ceaiul verde sau ciocolata neagră: Care aduce mai multe beneficii pentru sănătate?

Provocarea lunii februarie: Ce este Off February și cum ne ajută sănătatea?