Un studiu dezvăluie cum se răspândesc de fapt informațiile false în mediul online

Persoanele care distribuie informații pe rețelele sociale contribuie într-o măsură mai mare la propagarea dezinformării decât au sugerat până acum studiile din domeniu.

Potrivit unei cercetări publicate în revista International Journal of Enterprise Network Management și preluate de Phys, eforturile de combatere a fenomenului ar trebui să vizeze nu doar creatorii de conținut fals, ci și motivele pentru care utilizatorii aleg să redistribuie astfel de informații.

Studiul, realizat de o echipă de cercetători și publicat de revista științifică International Journal of Enterprise Network Management, a combinat analiza cercetărilor existente privind încrederea și convingerile care influențează distribuirea informațiilor false cu un model de învățare automată nesupravegheată (unsupervised machine learning).

Pe baza acestor date, cercetătorii au dezvoltat un model conceptual care poate ajuta utilizatorii să recunoască mai ușor conținutul potențial fals și să reacționeze mai eficient înainte de a-l redistribui. Totodată, modelul identifică tipare de comportament asociate persoanelor care distribuie în mod repetat informații înșelătoare.

Autorii afirmă că majoritatea studiilor privind dezinformarea s-au concentrat până acum pe identificarea surselor informațiilor false și pe structura rețelelor sociale prin care acestea circulă.

Noua cercetare evidențiază însă un aspect insuficient analizat: decizia utilizatorilor de a distribui conținutul pe care îl întâlnesc online. Potrivit cercetătorilor, înțelegerea mecanismelor psihologice și sociale care stau la baza acestui comportament ar putea conduce la strategii mai eficiente de limitare a răspândirii dezinformării.

Concluziile studiului sunt considerate deosebit de relevante în perioadele de urgență, când rețelele sociale devin una dintre principalele surse de informare pentru populație.

Cercetătorii susțin că modelul propus ar putea contribui la îmbunătățirea politicilor platformelor digitale privind moderarea conținutului, la dezvoltarea programelor de educație media și a inițiativelor de verificare a informațiilor, precum și la perfecționarea sistemelor automate de detectare a conținutului înșelător.

În opinia autorilor, astfel de măsuri ar putea reduce circulația informațiilor false și, în același timp, ar putea contribui la consolidarea încrederii publicului în informațiile distribuite în mediul online.

Autorii consideră că noul model oferă o perspectivă complementară asupra fenomenului dezinformării, punând accent pe responsabilitatea utilizatorilor în procesul de distribuire a informațiilor și nu exclusiv pe identificarea celor care creează conținut fals.

Rezultatele cercetării ar putea fi utilizate atât în mediul academic, cât și de platformele de socializare și autoritățile implicate în combaterea dezinformării, în special în contextul crizelor, al dezastrelor naturale sau al altor situații în care informațiile circulă rapid și pot influența comportamentul publicului.