Un studiu arată că o singură explozie nucleară ar putea scoate din funcțiune 99% dintre sateliți în doar câteva zile

O explozie nucleară ar putea scoate din funcțiune aproape toți sateliții. Spațiul de deasupra Pământului devine tot mai aglomerat. În prezent, peste 13.000 de sateliți orbitează planeta pe orbite joase, fiind esențiali pentru prognozele meteo, comunicațiile telefonice și de date, serviciile de internet prin satelit și multe alte activități. Cu toate acestea, ei sunt extrem de vulnerabili.

Un nou studiu avertizează că, produsă la o altitudine suficient de mare, o singură explozie nucleară ar putea scoate din funcțiune aproape toți sateliții aflați pe orbita joasă a Pământului, în decurs de numai o lună.

Deși pare un scenariu desprins dintr-un film SF, exploziile nucleare în spațiu au avut loc și în trecut. În timpul Războiului Rece, Statele Unite și Uniunea Sovietică au efectuat 18 teste nucleare la mare altitudine, în atmosfera superioară și chiar în spațiu.

Cea mai puternică dintre acestea, denumită Starfish Prime, a avut loc în 1962, când un focos nuclear de 1,4 megatone a fost detonat la 400 de kilometri deasupra Oceanului Pacific. Explozia a provocat avarii care au scos din funcțiune mai mulți sateliți. Un an mai târziu, SUA și URSS au convenit să suspende testele nucleare atmosferice și spațiale, prin Tratatul de interzicere parțială a experiențelor nucleare.

Potrivit calculelor cercetătorilor de la Universitatea Wisconsin-Madison și Universitatea Princeton, chiar și o încărcătură nucleară mai slabă decât cea folosită în testul Starfish Prime ar putea provoca astăzi pagube uriașe.

O explozie nucleară ar putea scoate din funcțiune aproape toți sateliții. Ce arată simulările specialiștilor?

În noul studiu, care încă nu a fost evaluat de alți specialiști, cercetătorii au simulat o explozie nucleară de o megatonă la 500 de kilometri deasupra Atlanticului de Sud, în apropierea unei regiuni în care câmpul magnetic terestru este neobișnuit de slab. Această zonă, cunoscută drept Anomalia Atlanticului de Sud, ar amplifica efectele exploziei, favorizând acumularea particulelor radioactive în anumite regiuni ale spațiului. Sateliții ar continua să traverseze aceste zone în timp ce orbitează Pământul.

Un fenomen asemănător s-a produs și după explozia Starfish Prime. „Electronii rezultați din dezintegrarea produselor radioactive de fisiune au rămas captivi în câmpul magnetic al Pământului, formând o centură artificială de radiații care a avariat sateliții”, explică autorii studiului, coordonați de Zach Petersen, student la specializarea astronomie și fizică a Universității Wisconsin-Madison (SUA).

În simularea care a luat în calcul cei 13.300 de sateliți activi pe orbita joasă în ianuarie 2026, o explozie nucleară în zona Anomaliei Atlanticului de Sud i-ar scoate din funcțiune pe 25% dintre aceștia după numai 24 de ore. Proporția ar ajunge la 78% după trei zile, la 98% după o săptămână și la 99,4% după 15 zile, scrie ScienceAlert.

Chiar și în scenariul în care sateliții ar beneficia de protecție suplimentară împotriva radiațiilor, 99,3% dintre ei ar deveni inutilizabili în decurs de 30 de zile. În cazul unei explozii mult mai mici, provocate de un focos de 100 de kilotone, neutralizarea a 99% dintre sateliți ar dura aproximativ un an.

Un risc crescut de coliziune

Radiațiile nu ar fi însă singurul pericol. Odată ce primii sateliți și-ar pierde capacitatea de manevrare, riscul coliziunilor pe orbită ar crește considerabil. Cercetătorii estimează că ar putea avea loc aproximativ 20 de ciocniri în primii doi ani. După un deceniu, acestea ar genera circa 3.900 de fragmente suplimentare de deșeuri spațiale.

„Ciocnirile continue dintre obiectele care rămân mult timp pe orbită ar putea menține producția de resturi spațiale și după perioada de zece ani analizată, existând riscul unei acumulări lente, urmate de o creștere necontrolată pe parcursul secolelor”, avertizează cercetătorii. Relansarea sateliților după un asemenea eveniment ar fi, la rândul ei, riscantă, deoarece noile echipamente ar trebui să le reziste atât radiațiilor persistente, cât și resturilor aflate pe orbită.

„Restabilirea serviciilor orbitale ar necesita mai mult decât înlocuirea sateliților pierduți: noile echipamente ar trebui să le supraviețuiască radiațiilor și deșeurilor spațiale rămase. Posibilitatea pierderii rapide a infrastructurii, urmată de ani de întreruperi, subliniază necesitatea prevenirii amplasării și utilizării armelor nucleare în spațiu”, concluzionează echipa.

Cercetarea a fost publicată în format preliminar pe platforma arXiv, fără să fi trecut încă prin evaluarea inter pares.

Vă recomandăm să citiți și:

Sute de milioane de ani lipsesc din istoria geologică a Pământului. Cum este posibil?

Două cuvinte din jurnalele bombardamentului de la Hiroshima ar putea avea implicații dezastruoase pentru omenire

Pot găurile negre să se dividă? Ce spun fizicienii despre scenariul invers fuziunii

Astronomii au crezut că acest obiect este o galaxie din Universul foarte timpuriu, dar apoi a început să se miște