Urme misterioase in ADN-ul mamiferelor

Cele mai multe gene din ADN se schimba in timpul evolutiei prin mutatii;  cele nefolositoare sunt eventual indepartate din sistem, in timp ce genele care conteaza devin predominante. Totusi, aproximativ 500 de regiuni din ADN-ul nostru par sa fi ramas neatinse de mutatii de-a lungul intregii istorii a evolutiei, de aproximativ  80 – 100 de milioane de ani . “Mutatiile apar in aceste regiuni la fel ca in tot ADN-ul, dar sunt dizlocate din genom mult mai repede”, a spus cercetatorul Gill Bejerano, profesor de biologie de la Universitatea Stanford. “Aceste zone par sa fie sub permanenta selectie de purificare – aproape nicio mutatie nu preia conducerea permanent. In plus, multe din aceste secvente de ADN nu pare sa serveasca niciunei functii evidente, sau vreunui fenotip din corp. Banuim ca ele au totusi un scop esential, dar acesta urmeaza inca sa fie aflat.”
Cercetatorii numestsc aceste fragmente misterioase “regiuni ultraconservate” si au descoperit ca sansele sa fie pierdute pe parcursul evolutiei mamiferelor sunt de 300 de ori mai reduse decat in cazul celorlalte regiuni.
Faptul ca aceste segmente nu au fost inca indepartate prin selectie naturala presupune ca ele servesc unor functii importante la mamifere. Totusi, soarecii de laborator reprodusi astfel incat sa le lipseasca patru astfel de gene, au parut perfect sanatosi  si nu s-au comportat ca si cum le-ar fi lispit informatii vitale din ADN.

Oamenii de stiinta au pus la punct unele ipoteze referitor la scopul misterioasei secvente genetice, dar nu le pot sustine momentan cu dovezi. Bejerano sugereaza ca ele pot fi o prezenta latenta, ce functioneaza ca un sistem de siguranta, atunci cand intregul sistem sufera anumite schimbari. Sau ar putea fi extreme de importante numai in anumite momente din istoria speciilor. “Imaginati-va ca aceste gene ne apara impotriva unei boli care apare doar din timp in timp”, a spus Bejerano. “Odata la 10.000 de ani se poate intampla un eveniment de extinctie epidemica si numai cei care au aceasta regiune in ADN-ul lor pot ramane imuni.” In ciuda eforturilor sustinute si a progreselor facute in intelegerea ADN-ului, codul genetic prezinta inca multe necunoscute pentru cercetatori, iar multe din intrebarile care inca se pun, sunt din cele mai fundamentale.

• Cum a ajuns un român să fie condamnat degeaba la închisoare în Belgia?
• Ce pot face românii cu brazii de Crăciun?

Sursa: LiveScience