A fost fotografiat sistemul de aparare al ADN-ului

Cercetatorii italieni au inregistrat un succes in demersul lor
inedit de a fotografia, cu ajutorul unor microscoape puternice,
„dansul de razboi” al moleculelor de guanina, un soi de legionari
romani dupa modul in care se reaseaza in „dispozitiv” pentru a se
„apara”: ele trec de la o aranjare in sir indian la o alta
compacta, defensiva, in grupuri de cate patru. „Acesta este
mecanismul molecular caruia i se datoreaza protectia informatiilor
genetice adapostite in cromozomi”, a comentat Gian Piero Spada,
cercetator la Universitatea Bologna.

Potrivit omului de stiinta, guanina reprezinta componenta
principala a telomerilor: extremitatile filamentelor de ADN care
incretindu-se, il protejeaza de agresiunile externe. Si tocmai
capacitatea guaninei de a se organiza ca o „masinarie de razboi”
permite aceasta ondulare.

• Care este orașul european „campion la mâncare”?
• Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi…

Telomerii sunt considerati atat de importanti incat ultimul premiu
Nobel pentru Medicina le-a fost acordat tocmai cercetatorilor
americani care le-au descoperit functia. Cat despre guanina,
aceasta pare a juca un rol central atat in procesul de imbatranire
celulara, cat si in „nemurirea” celulelor tumorale. De fiecare data
cand o celula se reproduce, telomerii ADN-ului sau in mod normal se
incretesc, iar cand devin prea scurti, celula moare.
In anumite tumore insa, celulele reusesc sa-si mentina lungimea
propriilor telomeri, continuand astfel sa se reproduca fara a
imbatrani.

In studiul lor, chimistii italieni nu s-au limitat la vizualizarea
acestui proces: ei au aratat si ca acesta poate avea loc nu numai
intr-o solutie lichida, ci si pe o suprafata solida si ca, in plus,
este controlabil in mod reversibil de om, prin intermediul unui
simplu stimul chimic.
Sursa: La Stampa

CITESTE SI:

• 
  ADN: prima fotografie tridimensionala
• 
  Numele de familie, tiparit in amprenta ADN
• 
  Aniversare stiintifica: 25 de ani de la descoperirea „amprentei
  ADN”