O noua teorie a originii inelelor lui Saturn

Spectaculoasele inele ale lui Saturn ar putea sa se fi format in
urma coliziunii cu planeta a unui satelit de dimensiunile lui
Titan: aceasta este concluzia unui studiu publicat in revista
Nature de cercetatorii de la Southwest Research Institute.

Inelele lui Saturn sunt in prezent alcatuite
din 90-95% gheata de apa si restul din pulberi si detritus
provenite din meteoriti rociosi, proportie care ii face pe experti
sa considere ca la origine erau constituite din gheata pura.

• Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
• De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?

Este vorba despre o compozitie destul de neobisnuita, dupa cum a
reiesit din confruntarea cu alte materiale prezente in partea
exterioara a sistemului solar, alcatuite din 50% gheata si 50%
materiale stancoase.

In mod similar, s-a descoperit din masuratorile densitatii, faotul
ca satelitii aceleiasi planete sunt neasteptat de bogate in gheata.
Aceste circumstante au dus la o reviziuire a precedentei teorii a
originii inelelor, potrivit careia acestea s-ar fi format in urma
impactului cu o cometa.

„Acest scenariu ar fi produs cel mai probabil inele cu o compozitie
de gheata si de pulberi mai degraba egala”, a comentat Robin M.
Canup, vice-presedinte al „SwRI Planetary Science Directorate” din
Boulder, Colorado.

Acum insa, din rezultatele noului studiu reiese o noua teorie, care
coreleaza formarea inelelor de cea a satelitilor lui Saturn, dintre
care unul singur – Titan – are dimensiuni mari, spre deosebire de
Jupiter, care poseda patru astfel de sateliti.

„Noul model considera inelele ca fiind primordiale, adica formate
in urma acelorasi evenimente care au facut ca Titan sa fie unicul
satelit de mari dimensiuni al planetei Saturn”, a explicat Canup,
precizand ca acest fapt implica ca inelele si lunile lui Saturn
aflate mai in interior decat Tethys au o origine comuna, fiind ceea
ce ramane din satelitul pierdut, tovarasul lui Titan.

Pe parcursul misiunii sale, sonda Cassini va masura masa inelelor si
indirect va determina nivelul lor de contaminare, astfel putand fi
estimata cu mai multa exactitate varsta acestor formatiuni.
Sursa: Le Scienze