Dubla personalitate a ADN-ului

ADN-ul are un "alter ego", care de obicei rămâne ascuns, dar mai şi apare din când în când şi pentru o perioadă scurtă de timp îi deformează bazele, conferindu-i o formă diferită. Neaşteptata descoperire a fost făcută de o echipă de cercetători de la Universitatea Michigan şi de la Universitatea California din Irvine, care semnează împreună un articol pe această temă în revista Nature.

Se ştia deja că, uneori, ADN-ul se poate îndoi şi "contorsiona" de o manieră neobişnuită, dar că, în pofida acestui fapt, bazele sale rămân combinate în modul descris de James Watson şi Francis Crick în1953. Acum însă, datorită perfecţionării tehnicii rezonanţei magnetice, cercetătorii conduşi de Hashim M. Al-Hashimi au reuşit să observe forme tranzitorii alternative, în care anumite elemente ale spiralei clasice se separă şi se reasamblează în structuri stabile, dar diferite de clasicele combinări de baze descrise de Watson-Crick.

"Este ca şi cum s-ar lua jumătate din treapta unei scări şi s-ar întoarce în jos partea de sus. În acest mod pot fi încă alăturate cele două părţi ale treptei, dar nu se mai poate spune că mai există o pereche de baze Watson-Crick, ci cea numită uneori perechea Hoogsteen", a explicat Al-Hashimi.

Aceste perechi de baze au fost deja observate în lanţurile duble de ADN, dar doar atunci când molecula era legată de proteine sau de medicamente, sau când ADN-ul era deteriorat. Studiul cercetătorilor americani arată însă că, şi în circumstanţe normale, fărăr influenţe din exterior, anumite secţiuni din ADN se pot uneori deforma într-o structură alternativă, denumită "stare excitată".

Având în vedere că interacţiunile dintre ADN şi proteine sunt direcţionate atât de secvenţa de baze, cât şi de mişcările de flexiune a moleculei, potrivit cercetătorilor, aceste "stări excitate" reprezintă un nou nivel de informaţie înmagazinat în codul genetic.

Sursa: Le Scienze