Home » D:News » Sângele uman – noua interfaţă a sistemului om-maşină?

Sângele uman – noua interfaţă a sistemului om-maşină?

Descopera 04.07.2011
Sângele uman – noua interfaţă a sistemului om-maşină?
Ar putea componentele electronice realizate din sânge uman să fie cheia pentru crearea de interfeţe om-maşină? Circuitele care leagă direct ţesuturile şi celulele nervoase la un dispozitiv electronic, cum ar fi un membru robotic sau un ochi artificial ar putea exista într-o zi datorita dezvoltării componentelor biologice.

O echipă de cercetători indieni a descris, într-o lucrare
publicată în Journal of Medical Engineering and
Informatics
, cum un „memristor” ar putea funcţiona folosind
sânge
uman
.

Memristoarele, componente electronice a căror teorie a fost
dezvoltată în 1971 de către inginerul Leon Chua, au fost construite
pentru prima dată în anul 2008, într-un laborator al companiei
Hewlett Packard, folosind dioxid de titan.

Un memristor este un dispozitiv pasiv, ca un rezistor, cu două
borne, dar care, în loc să aibă o rezistenţă electrică fixă, îşi
schimbă capacitatea sa de a transporta sarcinile electrice în
funcţie de tensiunea aplicată anterior. Cu alte cuvinte,
memristorul „păstrează o amintire” a curentului electric, fiind
dotat cu un soi de „memorie” – de unde şi numele de
memristor.

Există nenumărate brevete legate de dezvoltarea memristoarelor în
aplicaţii cu circuite logice programabile, drept componente ale
viitoarelor tranzistoare, în prelucrarea semnalelor şi în reţelele
neuronale.

Doar că S.P. Kosta, de la Education Campus Changa din Gujarat, a
dus cercetarea la un alt nivel, studiind posibilitatea creării unui
memristor lichid, din sânge uman. În paralel, s-au efectuat şi
studii legate de posibilitatea realizării unor diode şi
condensatori din ţesuturi umane lichide.

Ei au construit un memristor de laborator, folosind o eprubetă de
10 ml, umplută cu sânge uman păstrat la 37 grade Celsius şi în care
se introduc doi electrozi.

În urma studiului, s-a dovedit că, în acest memristor experimental,
rezistenţa variază în funcţie de polaritatea şi magnitudinea
tensiunii aplicate şi „efectul de memorie” durează cel puţin 5
minute.

Odată demonstrat comportamentul de memristor al sângelui aflat în
repaus, următorul pas a fost de a afla dacă acelaşi comportament
poate fi observat şi într-un dispozitiv prin care sângele curge; şi
această ipoteză a fost confirmată.

Următorul stadiu presupune dezvoltarea unei versiuni miniturale a
memristorului creat, dotată cu micro-canale pentru trecerea
sângelui; mai multe astfel de dispozitive ar putea fi integrate
pentru a îndeplini anumite funcţii.

Deşi cercetările în domeniu au încă un drum lung de parcurs – de la
un dispozitiv electronic la o interfaţă biologică -, această
realizare reprezintă totuşi un pas important pentru ştiinţă,
contribuind la progresul studiilor privind dezvoltarea organismelor
cibernetice
.

Sursa:
Space Daily

Cele mai noi articole
SUA şi Japonia, îngrijorate din cauza testelor cu rachetă efectuate de Coreea de Nord
SUA şi Japonia, îngrijorate din cauza testelor cu rachetă efectuate de Coreea de Nord
Ce condiții trebuie să îndeplinească femeile din Afganistan ca să studieze în universități
Ce condiții trebuie să îndeplinească femeile din Afganistan ca să studieze în universități
Untold 2021. Câți oameni au participat la cele patru zile de festival
Untold 2021. Câți oameni au participat la cele patru zile de festival
Ruine romane, descoperite pe locul unui buncăr din cel de-al Doilea Război Mondial
Ruine romane, descoperite pe locul unui buncăr din cel de-al Doilea Război Mondial
Doi pui de urs panda născuți la Grădina Zoologică din Madrid. Specia continuă să fie „vulnerabilă”
Doi pui de urs panda născuți la Grădina Zoologică din Madrid. Specia continuă să fie „vulnerabilă”
Rezistența la antibiotice, descoperită la urșii bruni din pădurile izolate ale Suediei
Rezistența la antibiotice, descoperită la urșii bruni din pădurile izolate ale Suediei
Rolul important pe care îl au suprafețele implantului dentar în fixarea țesuturilor, evitând bacteriile nedorite
Rolul important pe care îl au suprafețele implantului dentar în fixarea țesuturilor, evitând bacteriile nedorite
Un dinozaur gigantic a fost descoperit în Uzbekistan
Un dinozaur gigantic a fost descoperit în Uzbekistan
De ce Fidel Castro a congelat trupul unui soldat american după invazia eșuată din Golful Porcilor
De ce Fidel Castro a congelat trupul unui soldat american după invazia eșuată din Golful Porcilor
Momentul reintrării în atmosfera Pământului. „Unii astronauţi o compară cu o serie de accidente”
Momentul reintrării în atmosfera Pământului. „Unii astronauţi o compară cu o serie de accidente”
Detalii despre „Planeta Nouă”, care i-ar putea lua locul lui Pluto în Sistemul Solar
Detalii despre „Planeta Nouă”, care i-ar putea lua locul lui Pluto în Sistemul Solar
Atacurile malițioase au reprezentat 80% dintre daunele cibernetice din Europa – studiu
Atacurile malițioase au reprezentat 80% dintre daunele cibernetice din Europa – studiu
Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate, unele cu consecințe grave
Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate, unele cu consecințe grave
Un om de știință renumit avertizează că virusurile „ar putea exista și în alte lumi din Univers”
Un om de știință renumit avertizează că virusurile „ar putea exista și în alte lumi din Univers”
Unui bărbat i s-a scurs lichid cefalorahidian din nas timp de 9 luni după un test pentru SARS-CoV-2
Unui bărbat i s-a scurs lichid cefalorahidian din nas timp de 9 luni după un test pentru SARS-CoV-2
Expoziția „100 de ani de relații diplomatice România – Estonia”, la Muzeul Național de Istorie a României
Expoziția „100 de ani de relații diplomatice România – Estonia”, la Muzeul Național de Istorie a României
Un renumit fizician îi sfătuiește pe colegii săi cercetători „să fie deschiși” la posibilitatea existenței extratereștrilor
Un renumit fizician îi sfătuiește pe colegii săi cercetători „să fie deschiși” la posibilitatea existenței extratereștrilor
Moderna dezvoltă un vaccin care combină o doză de rapel împotriva COVID-19 și un antigripal
Moderna dezvoltă un vaccin care combină o doză de rapel împotriva COVID-19 și un antigripal