Singurătatea este la fel de nocivă ca fumatul!

Potrivit unui articol publicat în Public Library of
Science, Medicine efectul asupra mortalităţii provocat de
singurătate este comparabil cu cel provocat de fumat şi de consumul
de băuturi alcoolice. Studiul a fost publicat în a
examinat şi combinat informaţiilor din alte 148 studii anterioare,
realizate pe 300.000 de persoane, timp de 7.5 ani. fiind luaţi în
considerare factori precum vărsta sau eventualele boli.

Astfel, cercetarea arată că o persoană sociabilă are o
şansă cu 50% mai mare de a supravieţui decât un om
singur.

• O nouă metodă de fraudă face ravagii: Infractorii se dau drept angajați bancari
• Cum a justificat o mamă faptul că și-a tatuat copiii minori în mod repetat?

Steven Cole de la Universitatea din Los Angeles, a studiat
genele persoanelor singure. Acesta a recoltat probe ale celulelor
albe din sângele atât persoanelor singure, cât şi a celor gregare.
A analizat apoi activitatea genelor lor prin măsurarea producţiei
de ARN mesager. Molecula poartă cu ea instrucţiunile genelor de a
crea un anumit tip de proteine.

Nivelul ARN-ului produs a fost acelaşi la ambele tipuri de
persoane. Au existat totuşi foarte multe gene care erau mai puţin
active la singuratici, pe când altele erau mai active decât ar fi
fost normal.

În mare parte, genele mai puţin active prezente la singuratici
erau acelea care aveau funcţia de a împiedica apariţiei infecţiilor
virale. Genele care erau mai active erau cele care aveau funcţia de
a proteja corpul împotriva bacteriilor. Acest lucru, spune doctor
Steven Cole, ar putea explica de ce oamenii singuratici sunt mai
predispuşi la boli. Persoanele gregare prezintă un risc mai
mare de a fi afectaţi de virusuri. În schimb, singuraticii sunt mai
bine protejaţi împotriva infecţiei bacteriene, care prezintă un
risc mai mare pentru ei.

Doctorul Cole a descoperit astfel un mecanism prin care mediul
social ajunge să influenţeze interiorul corpului unei persoane şi
să îi regleze genomul, astfel încât aceasta să răspundă în mod
adecvat. Acest lucru nu demonstrează că singuraticii şi persoanele
gregare sunt structuraţi genetic diferit. Mai degrabă, genele
acestora sunt aranjate diferit, astfel încât să determine gradul de
sociabilitate al fiecărui individ.

Înainte ca civilizaţia să intervină, singurătatea cronică ar fi
fost atât de rară, încât evoluţia ar fi ignorat-o. În momentul de
faţă, în mod ironic, civilizaţia a făcut ca singurătatea să fie o
stare normală pentru un număr mare al populaţiei, astfel că genele
oamenilor au ajuns să reacţioneze în funcţie de condiţiile în care
individul se găseşte.

Sursa: The
Economist