O prinţesă egipteană de acum 3500 de ani – cel mai vechi caz de ateroscleroză cunoscut

Pentru a determina modul în care au evoluat bolile de inimă în
Egiptul Antic, oamenii de ştiinţă au efectuat tomografii
computerizate pentru 52 de mumii din Cairo şi Statele Unite. Dintre
cele care încă mai aveau ţesut cardiac, 44 aveau bucăţi de calciu
în artere, lucru care indică înfundarea lor.

„În mod clar, ateroscleroza există de mai bine de 3.000
de ani. Nu putem spune că această boală este una modernă„,
a declarat Adel Allam, profesor de cardiologie la Universitatea Al
Azhar din Cairo, care a condus studiul împreună cu Gregory Thomas,
director de cardiologie nucleară la Universitatea din California în
Irvine.

• Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi
• Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de…

Allam şi colegii săi au descoperit că regina egipteană, care a
trăit în Teba (actualul Luxor) acum 3500 de ani, a avut depozite de
calciu în două dintre principalele artere coronare, lucru care a
făcut-o pe Ahmose-Meryet-Amon să devină cea mai veche mumie
descoperită până acum la care s-a descoperit această afecţiune.

Având în vedere că restul de 43 de mumii aveau şi ele depozitele
de calciu, este clar că şi oamenii din vremuri îndepărtate sufereau
de boli de inimă.

Experţii spun că în timpul vieţii reginei, carnea de vită, porc,
oaie, antilopă şi raţă era disponibilă la curţile regale. Egiptenii
nu mănâncau mult peşte, dar consumau mai multe tipuri de fructe şi
legume. Sarea era şi ea, probabil, utilizată pentru conservarea
alimentelor.

Joep Perk, un profesor de la Universitatea Linnaeus din Suedia
şi purtător de cuvânt al Societatăţii Europeane de Cardiologie, a
declarat că bolile de inimă descoperite la mumii au fost,
probabil, cauzate de dieta bogată şi lipsa de exerciţii fizice în
rândul elitei egiptene. „Faraonii şi alţi membrii ai
familiilor regale consumau, cel mai probabil, mai multe grasimi
decât restul populaţiei egiptene. Sculpturile şi hieroglifele expun
nişte personaje foarte subţiri şi frumoase, dar realitatea poate să
fi fost alta”, a spus acesta.

El a adăugat că alţi factori, precum cei genetici şi stresul ce
vine odată cu lupta pentru putere, ar fi putut face clasa
conducătoare egipteană mai sensibilă la boli.

Sursa:
AP