Prima pagină D:News

Oamenii de ştiinţă ne pot modifica amintirile cu o atingere de buton!

Redactia Descopera.ro | 06.19.2011 | ● Vizualizări: 207
no title     amintire, memorie, creier, impulsuri eletrice + zoom
Galerie foto (1)

Cercetătorii au dezvoltat o cale de a bloca şi debloca o amintire prin simpla comutare a unui buton.

Folosind un sistem electronic ce multiplică semnalele neuronale asociate cu memoria, aceştia au reuşit să reproducă la şoareci funcţia creierului asociată cu comportamentul învăţat de lungă durată, chiar şi atunci când şobolanii au fost drogaţi să uite.

"Apeşi comutatorul şi şoarecele îşi recapată memoria. Apeşi încă o dată şi îşi pierde amintirile", susţine Theodore Berger de la Departamentul de Inginerie Biomedicală a Şcolii de Inginerie Viterbi din cadrul Universităţii Sudice din California.

Berger este autorul principal al unui articol care a fost publicat în Jurnalul de Inginerie Neuronală. Echipa sa a lucrat cu cercetători de la Universitatea Wake Forest, consolidând progresele recente pentru a înţelege zona creierului cunoscută sub numele de hipocampus şi pentru a studia rolul acesteia în procesul de învăţare.

În cadrul experimentului, cercetătorii au avut şobolani ce au învăţat diferite secvenţe de instrucţiuni pentru a putea alege dintre două clapete pe cea potrivită pentru a primi o recompensă. Folosind o sondă electrică incorporantă, echipa de cercetători, condusă de Sam A. Deadwyler de la Departamentul de Fisiologie şi Farmacologie din cadrul Universităţii Wake Forest, a înregistrat schimbări în activitatea creierului şobolanilor între cele două diviziuni interne majore din hipocampus cunoscute sub numele de CA3 şi CA1. În timpul procesului de învăţare, hipocampusul a transformat memoria de termen scurt în memorie de termen lung, demonstrează lucrarea principală a cercetătorilor.

"Dacă nu există hipocampusul, nu există memorie de termen lung, dar rămâne memoria de termen scurt", susţine Berger. CA3 şi CA1 interacţionează pentru a crea memoria de lungă durată.

Într-o demonstraţie dramatică, experimentatorii au blocat interacţiile neuronale normale între cele două zone, utilizând agenţi farmacologici. Şoarecii care au fost în prealabil învăţaţi nu au mai prezentat comportamentul învăţat pe termen lung.

"Şoarecii încă arătau că ştiu faptul că «atunci când apeşi stânga, urmează să apeşi dreapta şi viceversa». De asemenea, cunoşteau că trebuie să apese pe clapeta pentru apă, dar puteau reţine această informaţie doar pentru 5-10 secunde", susţine Berger.

Utilizând un model creat de echipa de cercetare protetică condusă de Berger, aceştiau au dezvoltat un sistem hipocampus artificial care ar putea multiplica modul de interacţiune dintre CA3 şi CA1.

Capacitatea de memorare pe termen lung a revenit atunci echipa a activat dispozitivul electronic programat pentru a multiplica funcţia de memorare-codare.

În plus, cercetătorii au continuat să demonstreze că, dacă un dispozitiv protetic şi electrozii asociaţi ar fi implantaţi la animale normale ce au un hipocampus funcţional, dispozitivul ar putea consolida memoria generată pe plan intern în creier şi ar spori capacitatea de memorare la şobolanii normali.

"Aceste studii experimentale de modelare arată pentru prima dată că, odată cu informaţiile suficiente referitoare la codarea neuronală a memoriilor, o proteză neuronală capabilă să identifice în timp real şi să manipuleze procesul de codare, ar putea restaura şi chiar spori procesele cognitive mnemonice", susţin cercetătorii.

Următorii paşi sunt cei de încercare a multiplicării rezultatelor obţinute pe şoareci şi în rândul primatelor (maimuţe), cu scopul de a crea în cele din urmă proteze care ar putea ajuta victimele umane ale bolii Alzheimer sau pe cei care au suferit un accident vascular cerebral.

Sursa: Eurekalert