Un algoritm conceput de o echipă din Israel a elucidat misterele Bibliei!

Programul face parte dintr-o subramură a inteligenţei
artificiale denumită „atribuirea paternităţii literare” şi poate fi
util în mai multe domenii, de la asistarea instituţiilor legii până
la dezvoltarea de noi programe destinate scriitorilor. Autorii
acestui algoritm au considerat analiza Bibliei drept cel mai
tentant mod prin care să demonstreze capabilităţile sale.

Pentru milioane de credincioşi creştini şi mozaici, faptul că
Dumnezeu este autorul Vechiului Testament (cunoscut şi sub numele
de Biblia Ebraică) este o parte esenţială a credinţei. Totuşi,
studiile efectuate de exegeţi ai Bibliei au dus la
concluzia, acceptată de majoritatea cercetătorilor din domeniu, că
Biblia a fost scrisă de mai mulţi autori, a căror
contribuţie poate fi identificată prin intenţia ideologică
diferită, stilul de scris şi prin numele pe care l-au folosit
pentru a-l desemna pe Dumnezeu.

• Un nou algoritm poate identifica genele asociate cancerului
• O nouă abordare matematică poate simplifica modul în care sunt antrenați algoritmii de inteligență artificială

Majoritatea cercetătorilor împart textul biblic în două
categorii. Prima dintre acestea este considerată a fi opera unui
autor „preoţesc”, ca urmare a aparentelor legături pe care acestea
le avea cu preoţii templului din Ierusalim, iar cealaltă este
scrisă, conform cercetătorilor, de un autor fără legături
clericale. Exegeţii au studiat Biblia în amănunt pentru a determina
care texte aparţin căruia dintre aceşti doi autori.

Când algoritmul dezvoltat de compania israeliană a fost folosit
pentru a analiza textul Pentateuhului (primele cinci cărţi ale
Bibliei) şi a separat conţinutul acestuia în funcţie de cei doi
autori, rezultatele sale au coincis în proporţie de 90% cu
concluziile trase de cercetători după ani buni de analiză.

„Am reuşit să recapitulăm secole de muncă manuală extrem
de detaliată în doar câteva minute cu ajutorul metodei noastre
automate”, a anunţat echipa care a creat algoritmul.

Aspectele textului în care algoritmul nu a căzut de acord cu
analiza exegeţilor ar putea oferi un interesant punct de start
pentru o nouă analiză. Astfel, primul capitol al Facerii
era considerat de către cercetători ca fiind opera autorului
„preoţesc”, însă software-ul l-a clasat ca fiind scris de celălalt
autor.

De asemenea, exegeţii consideră cartea lui Isaia ca având doi
autori, opera celui de-al doilea începând de la capitolul 39.
Software-ul a fost de acord că această carte are doi autori, dar a
ajuns la concluzia că al doilea autor a preluat ştafeta de la
capitolul 33.

Înainte de a aplica acest algoritm asupra Bibliei, cercetătorii
au dorit să efectueze un test obiectiv, care să demonstreze
capabilităţile acestuia. Astfel, ei au amestecat părţi din cărţile
lui Iezechiel şi Ieremia într-un singur text, aplicând apoi
software-ul asupra acestuia. Algoritmul a reuşit să sorteze cele
două texte separate „aproape perfect”, au declarat
cercetătorii.

Dacă pentru exegeţi cele două stiluri diferite ale
Bibliei indică faptul că aceasta a fost scrisă de oameni, nu de o
divinitate, echipa de cercetători din spatele algoritmului nu au
comentat asupra motivului pentru care există mai multe stiluri de
scriere.

„Cei care cred că Pentateuhul nu este rezultatul efortului a mai
multor scriitori ar putea să considere diferenţele descoperite de
algoritmul nostru ca fiind simple diferenţe de stil”, au explicat
ei. Cu alte cuvinte, nu există niciun motiv pentru care Dumnezeu nu
ar fi putut scrie Biblia în mai multe voci auctoriale.

„Acest lucru nu va putea fi niciodată explicat de cercetări”, a
comentat Moshe Koppel, unul dintre autorii cercetării.

Sursa:
Associated Press