Deşeurile de plastic din oceane ucid balenele

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O analiză a lucrărilor de cercetare din ultimele două decenii
relevă sute de cazuri în care cetaceele (balene şi delfini) au fost
îmbolnăvite sau ucise de gunoaiele din oceane.

În 2008, doi caşaloţi eşuaţi pe o coastă din California s-au
dovedit a avea o mare cantitate de plase de peşte şi alte resturi
sintetice în intestinele lor, aproximativ 205 kilograme. Unul
dintre animalele de 15 metri avea stomacul rupt, iar celălalt
aproape că a murit de foame deoarece avea tractul digestiv blocat
cu un dop de vată de plastic.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

Şapte caşaloţi masculi eşuaţi în 2009 pe coasta Adriatică din
sudul Italiei aveau stomacul plin cu cârlige de pescuit şi
numeroase obiecte din plastic.

În 2002, o balenă Minke găsită moartă pe coasta Normandiei din
Franţa, avea aproximativ o tonă de plastic în stomac, inclusiv
pungi de plastic de la două supermarket-uri britanice.

„Multe balene din Atlanticul de nord-est mor din cauza
pungilor de plastic„, spune Mark Simmonds, unul dintre
autorii raportului prezentat în cadrul conferinţei.

Majoritatea cetaceelor care mor din cauza traumelor
intestinale se scufundă pe fundul oceanelor, susţin experţii,
astfel că nu se poate şti cât de răspândită este această
problemă.

Printre principalele ameninţări la adresa cetaceelor din toată
lumea se numără schimbările climatice şi prinderea lor accidentală
în plasele de pescuit.

„În multe părţi ale lumii, carcasele de balenă ce eşuează pe mal
nu sunt examinate, iar acolo unde sunt cercetate medical, rareori
este verificat conţinutul de plastic. Există, însă, numeroase
dovezi care arată că deşeurile de plastic din oceanele lumii rănesc
aceste animale, iar această problemă necesită cercetări urgente”,
susţine Simmonds.

Studiile demonstrează că gunoaiele se concentrează în
zonele de convergenţă, acele zone care se formează din cauza
curenţilor şi a vânturilor, acolo unde balenele se hrănesc din
abundenţă.

În 2003, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a stabilit
Iniţiativa Globală privind Deşeurile Marine, dar a lansat o analiză
detaliată a domeniului de rezolvare a acestei probleme abia în
2009.

Mai recent, reprezentanţii a 38 de ţări s-au întâlnit în Hawaii
pentru a adopta „Angajamentul Honolulu”, care să schiţeze o serie
de măsuri voluntare.

Pentru balene, nivelul de ameninţare a gunoiului din oceane
variază în funcţie de specie şi de tipul de deşeu, sugerează
raportul.

Cel mai mare pericol provine din partea toxinelor din plastic,
acestea fiind eliberate în apă pe măsură ce plasticul se descompune
în timp în particule mici, chiar microscopice.

Pe lângă ameninţările prezentate mai sus, experţii avertizează
că şi coliziunile cetaceelor cu nave, dar şi poluarea fonică
provenită de la sondele de exploatare petrolieră, ce le afectează
ţesuturile, sunt factori suplimentari ce le pun în primejdie
viaţa.

Sursa:
Independent