Home » D:News » Balenele îşi pot regla simţul auzului

Balenele îşi pot regla simţul auzului

Balenele îşi pot regla simţul auzului
Publicat: 20.05.2012
Pentru majoritatea speciilor de cetacee, lumea înconjurătoare este definită de sunete. Aceste mamifere acvatice vânează şi se deplasează bazându-se în mare parte pe simţul auzului. Pornind de la aceste adaptări ale cetaceelor, o echipă de cercetători a descoperit că unele specii de delfini şi balene pot chiar să-şi regleze auzu în funcţie de circumstanţe.

Cercetătorii din cadrul Universităţii din Hawaii, alături de cei ai Academiei de Ştiinţe din Rusia, au descoperit, încă de acum 5 ani, că o femelă din specia falselor balene ucigaşe (Pseudorca crassidens), denumită Kina, este capabilă să-şi regleze auzul după dorinţă. Spre surprinderea cercetătorilor, Kina poate să-şi controleze nivelul acuitaţii auditive.

Falsele balene ucigaşe aparţin unui grup de cetacee numite odontocete (cetacee cu dinţi) care mai include orcile – adevăratele balene ucigase – delfinii şi caşaloţii. Aceste mamifere marine vânează folosindu-se de ecolocaţie, o adaptare specială prin care cetaceele emit sunete de diferite frecvenţe şi descifrează ulterior ecoul sunetelor care se lovesc de obstacole, fiind astfel capabile să se deplaseze cu exactitate chiar în întunericul apelor de mare adâncime.

„Întregul cap al Kinei funcţionează precum o ureche. Există numeroase căi prin care sunetele ajung la urechile sale interne. Sunetele puternice provoacă vibraţii mari în creierul cetaceelor, iar cele slabe, vibraţii de mică amploare”, declară profesorul Paul Nachtigall.

Cercetătorii au plasat senzori pe trupul balenei, pentru a măsura activitatea electrică a creierului Kinei, şi au constat, cu surprindere, că aceasta putea să îşi blocheze singură simţul auzului, atunci când anticipa producerea unui sunet puternic, deranjant.

Apoi au trimis un ton neutru, urmat de un puls de 5 secunde care a atins valoarea de 170 decibeli, echivalentă cu intensitatea zgomotului unei puşti care trage un cartuş la o distanţă de un metru. În timpul experimentelor, Kina a învăţat, treptat, că sunetul neutru era urmat de un sunet mult mai puternic. Balena nu şi-a modificat capacitatea auditivă la auzul sunetului neutru de mică intensitate, dar după producerea lui, ştiind că urmează sunetul de 170 decibeli, îşi reducea acuitatea auditivă, pentru a nu auzi acel sunet foarte puternic, supărător pentru auz.

Cercetătorii au emis ipoteza că, probabil, cetaceele şi-au dezvoltat acestă adaptare pentru a-şi proteja auzul de anumite sunete foarte intense din mediul marin, inclusiv de cele emise de ele însele, ce pot atinge intensităţi de 230 decibeli; imediat după producerea acestora, cetaceele care vânează prin ecolocaţie trebuie să asculte ecoul, mult mai slab, al sunetului emis, ceea ce impune ajustarea permanentă a percepţiei auditive.

Sursa: BBC News

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?