Balenele îşi pot regla simţul auzului

Pentru majoritatea speciilor de cetacee, lumea înconjurătoare este definită de sunete. Aceste mamifere acvatice vânează şi se deplasează bazându-se în mare parte pe simţul auzului. Pornind de la aceste adaptări ale cetaceelor, o echipă de cercetători a descoperit că unele specii de delfini şi balene pot chiar să-şi regleze auzu în funcţie de circumstanţe.

Cercetătorii din cadrul Universităţii din Hawaii, alături de cei ai Academiei de Ştiinţe din Rusia, au descoperit, încă de acum 5 ani, că o femelă din specia falselor balene ucigaşe (Pseudorca crassidens), denumită Kina, este capabilă să-şi regleze auzul după dorinţă. Spre surprinderea cercetătorilor, Kina poate să-şi controleze nivelul acuitaţii auditive.

Falsele balene ucigaşe aparţin unui grup de cetacee numite odontocete (cetacee cu dinţi) care mai include orcile - adevăratele balene ucigase - delfinii şi caşaloţii. Aceste mamifere marine vânează folosindu-se de ecolocaţie, o adaptare specială prin care cetaceele emit sunete de diferite frecvenţe şi descifrează ulterior ecoul sunetelor care se lovesc de obstacole, fiind astfel capabile să se deplaseze cu exactitate chiar în întunericul apelor de mare adâncime.

"Întregul cap al Kinei funcţionează precum o ureche. Există numeroase căi prin care sunetele ajung la urechile sale interne. Sunetele puternice provoacă vibraţii mari în creierul cetaceelor, iar cele slabe, vibraţii de mică amploare", declară profesorul Paul Nachtigall.

Cercetătorii au plasat senzori pe trupul balenei, pentru a măsura activitatea electrică a creierului Kinei, şi au constat, cu surprindere, că aceasta putea să îşi blocheze singură simţul auzului, atunci când anticipa producerea unui sunet puternic, deranjant.

Apoi au trimis un ton neutru, urmat de un puls de 5 secunde care a atins valoarea de 170 decibeli, echivalentă cu intensitatea zgomotului unei puşti care trage un cartuş la o distanţă de un metru. În timpul experimentelor, Kina a învăţat, treptat, că sunetul neutru era urmat de un sunet mult mai puternic. Balena nu şi-a modificat capacitatea auditivă la auzul sunetului neutru de mică intensitate, dar după producerea lui, ştiind că urmează sunetul de 170 decibeli, îşi reducea acuitatea auditivă, pentru a nu auzi acel sunet foarte puternic, supărător pentru auz.

Cercetătorii au emis ipoteza că, probabil, cetaceele şi-au dezvoltat acestă adaptare pentru a-şi proteja auzul de anumite sunete foarte intense din mediul marin, inclusiv de cele emise de ele însele, ce pot atinge intensităţi de 230 decibeli; imediat după producerea acestora, cetaceele care vânează prin ecolocaţie trebuie să asculte ecoul, mult mai slab, al sunetului emis, ceea ce impune ajustarea permanentă a percepţiei auditive.

Sursa: BBC News