„Spiritul de turmă” este determinat de gene

În tendinţa de a ceda influenţelor din partea celor din jur este implicată o genă numită 5HTT, care se poate prezenta în două variante: scurtă sau lungă. Gena 5HTT controlează activitatea serotoninei, un „mesager” chimic prezent în creier.

Fiecare om are două copii ale acestei gene, pe o pereche de cromozomi (specia umană are 23 de perechi de cromozomi).

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Un studiu realizat la Universitatea Colorado din Boulder, SUA, a arătat că adolescenţii care aveau două copii ale variantei scurte a genei erau mult mai predispuşi la imitarea unor comportamente ale anturajului decât cei care aveau două copii ale variantei lungi a aceleiaşi gene. Adolescenţii care aveau, în respectiva pereche de gene, o copie scurtă şui una lungă aveau o tendinţă de a imita comportamentele celor din jur care se situa la mijloc între celelalte două grupuri.

Multă vreme s-a crezut că tendinţa adolescenţilor de a „contracta” astfel de obiceiuri depinde predominant de măsura în care există aceste comportamente în şcolile respective, însă aceste nou studiu arată că, de fapt, influenţei mediului social i se adaugă şi o susceptibilitate determinată genetic.

Cei cu două copii scurte ale genei 5HTT sunt, consideră cercetătorii, un fel de „cameleoni sociali”, mai înclinaţi să imite comportamentele legate de fumat şi consumul de alcool ale celor din jur, în comparaţie cu persoanele cu două copii ale variantei lungi a genei.

Autorii au analizat datele dintr-un studiu naţional iniţiat în 1994 şi care a urmărit un mare număr de participanţi de la adolescenţă până la maturitate.

Au fost analizate mostre de ADN recoltate, la vârsta adultă, de la un număr de 14.560 participanţi, ce proveneau din 80 de licee. Printre participanţi se găseau 2.000 de perechi de fraţi, ce crescuseră în acelaşi mediu familial şi, în cele mai multe cazuri, urmaseră şi aceleaşi şcoli.

Cercetătorii au analizat diferenţele genetice dintre fraţi, precum şi caracteristicile pe care le aveau în comun, ca urmare a comportamentelor din familie – de pildă, cantitatea de alcool pe care o consumau părinţii; totodată, au luat în calcul nivelul consumului de alcool şi tutun la şcoala urmată de fiecare participant.

28% dintre adolescenţii studiaţi aveau două copii ale versiunii scurte a genei 5HTT.

În cazul în care fuseseră la o şcoală ai cărei elevi beau mult, cei cu două copii scurte ale genei consumau, în medie, cu 8 porţii de băuturi alcoolice pe an mai mult decât cei care fuseseră la o şcoală unde se consuma puţin alcool. Participanţii cu două copii ale versiunii lungi a genei, în schimb, consumau, în aceleaşi condiţii, doar cu 5,7 porţii în plus pe an.

În ceea ce priveşte ţigările, cei care urmaseră o şcoală ai cărei elevi fumau mult aveau tendinţa să fumeze şi ei mai multe ţigări decît cei care fuseseră la o şcoală unde se fuma puţin, dar şi în acest caz cifrele erau influenţate de aspectul genetic: cei cu două gene 5HTT scurte, de la şcolile cu consum ridicat de tutun, fumau cu 89 ţigări, în medie, pe an, mai mai mult decât semenii lor de la şcolile „slab fumătoare”, în vreme ce, în cazul celor cu două copii ale variantei lungi a genei, cifra corespunzătoare era de numai 77 de ţigări în plus (fumate de cei de la şcolile cu consum mare de tutun faţă de cei de la şcoli cu consum mic.)

Concluzia cercetătorilor a fost că, deşi influenţa grupului de prieteni şi colegi (ca şi a familiei) nu este neglijabilă, aspectul genetic are un rol semnificativ în tendinţa înnăscută de a imita comportamentele celor din jur, de a ceda la presiunile din partea anturajului.

Sursa: Science News

Foto: Hepta