Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent similar cu londonezii şi parizienii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a „Grupului de Dialog Teatral”, care a avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. „Grupul de Dialog Teatral” este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la cererea Teatrului Nottara.

Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun – director ARCUB, Carmen Croitoru – directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală – INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

„Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul „self-satisfactory questionnaire”, pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru, instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în linie cu Londra, Viena sau Paris”, a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS.

Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare. Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au dotat).

Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în Bucureşti.

Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în spectacol.

În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele bucureştenilor se situează Teatrul Naţional „I. L. Caragiale”, Teatrul Nottara şi Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”, Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu (14%).

Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag discrepant, fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

„Studiul acesta nu calcă pe urmele „Studiului de Consum Cultural”, prezentat de ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul pentru candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte exclusiv ca instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toată lumea. În timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi, am lăsat să circule un chestionar ce se cheamă „Juriul spectatorilor” şi care ne-a ajutat să observăm gradul de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.”, a declarat Marinela Ţepuş, manager al Teatrului Nottara.

Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea „Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025”, menită să constituie un punct-cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a oraşului Bucureşti.

„Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de consum cultural existente pe piaţă („Barometrul de consum cultural”, 2014 şi „Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti”, 2015, ambele realizate de către Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală – INCFC, precum şi studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, „Publicul bucureştean de teatru”, în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât atât, considerăm că finalizarea „Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025″ pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti, 2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate”, au declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

„Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii „Strategiei culturale şi creative”, publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică în februarie 2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul teatrele publice”, a afirmat Marinela Ţepuş.

„Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei, poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii independente”, a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

„Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul sociologiei în România”, a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

Monica Stoica, [email protected]