#CentenarulRosu: viaţa de zi cu zi în URSS, între imagini de propagandă şi cruda realitate

Aproape fiecare familie din Rusia are propriile poveşti despre represiune, deposedare, racolări forţate sau alte traume suferite în timpul URSS, astfel că prăbuşirea "dictaturii proletariatului", în 1991, s-a produs în uralele aproape unanime ale locuitorilor, afirmă scriitoarea rusă Anastasia Edel.

„Sunt o urmaşă a revoluţiei (bolşevice)”, aşa îşi începe autoarea povestea despre viaţa ei în Rusia comunistă, începând cu experienţele copilăriei în era Leonid Brejnev (liderul URSS în perioada 1964-1982) şi terminând cu prăbuşirea Uniunii Sovietice, în anul 1991, scrie Mediafax.

În materialul pentru cotidianul The New York Times, Edel prezintă o serie de imagini vivide ale vieţii în URSS, de la greutăţile întâmpinate de mama ei în încercarea de câştiga un venit îndestulător, la lipsurile materiale îndurate în această perioadă, sau felul în care populaţia îşi ascundea adevăratele sentimente despre conducerea sovietică. „Prezentatorii de la televiziune vorbeau mereu despre «virtuţile intrinsece» ale egalităţii aduse de revoluţie.

Însă, la şcoala mea, copiii oficialilor de partid aveau mereu haine mai bune şi apartamente mai frumoase, acces la bunuri greu de găsit şi bani”, îşi aminteşte Edel, concluzionând că „un lucru pe care-l înveţi în experimentul socialist este acela că egalitatea nu este o stare naturală”. „Revoluţiile mereu par eroice, de la distanţă. Par să întruchipeze dorinţa omenirii pentru justiţie. Însă în focul revoluţiei, purificarea şi distrugerea devin inseparabile. Idealiştii de ieri devin călăi; adepţii lor, victime”, mai afirmă autoarea. Edel încheie materialul cu cuvintele mamei sale: „Cel mai groaznic lucru pe care l-au făcut a fost să ne transforme în laşi”. Anastasia Edel este autoarea lucrării „Russia: Putin’s Playground”, un ghid istoric şi cultural despre Rusia contemporană.