Identitatea celebrului criminal Jack Spintecătorul provoacă controverse şi după 130 de ani de la comiterea omorurilor

Jack Spintecătorul este celebru pentru mutilarea şi uciderea a cinci femei (Mary Ann Nichols, Annie Chapman, Elizabeth Stride, Catherine Eddowes şi Mary Jane Kelly), în zona Whitechapel din Londra, între 31 august şi 9 noiembrie 1888.

Una dintre victime, Catherine Eddowes, a fost ucisă de către criminal în dimineaţa zilei de 30 septembrie 1888. Sosit la locul crimei, sergentul Amos Simpson ar fi luat un şal de mătase lung de 2,4 metri, care ar fi aparţinut victimei. Eşarfa a trecut de la o generaţie la alta în familia poliţistului,  până în 2007, când a fost vândută lui Russell Edwards, un om de afaceri care a şi publicat cartea „Naming Jack the Ripper”. Edwards a pus şalul la dispoziţia lui Jari Louhelainen, expert în biologie moleculară la Universitatea John Moores din Liverpool, Marea Britanie. Acesta, împreună cu David Miller, expert în reproducere şi lichid seminal la Universitatea din Leeds, au analizat ADN-ul mitocondrial (materialul genetic transferat de la mame) prelevat de pe şal. 

Ulterior, a fost comparat cu probe de la descendenţi ai lui Catherine Eddowes şi un urmaş al lui Aaron Kosminski, un frizer de origine poloneză care la momentul crimelor avea 23 de ani. Aaron Kosminski s-a aflat pe lista de suspecţi principali la vremea respectivă, însă, în lipsa dovezilor, nu a fost condamnat. De fapt, nimeni nu a fost condamnat pentru cele cinci crime. 

 

Analizele au aratătat că materialul genetic prelevat de pe eşarfă corespunde cu cel al descendenţilor lui Eddowes şi al lui Kosminski. Totodată, au evidenţiat, potrivit cercetătorilor, că ucigaşul era un bărbat cu păr castaniu şi ochi căprui, trăsături care se potrivesc cu descrierile făcute de martori la vremea respectivă.

 

„Deşi aceste caracteristici nu sunt unice, ele susţin pe deplin ipoteza noastră”, au afirmat cercetătorii în studiul publicat în 12 martie în Journal of Forensic Sciences. Nu se ştie cât de comune erau persoanele cu ochi căprui şi păr castaniu, în 1888, dar în Anglia din prezent predomină indivizii cu ochii albaştri, notează cercetătorii. 

 

Aceste rezultate au fost făcute publice, iniţial, acum cinci ani în cartea lui Edward. Rezultatele acestei cercetări au fost contestate încă de atunci. Mai mulţi oameni de ştiinţă, inclusiv Sir Alec Jeffreys, cel care a inventat amprentarea genetică, au susţinut că cercetarea este eronată şi că oricine putea lăsa acel ADN pe şal, nu neapărat criminalul. Vezi mai multe detalii aici!

Şi studiul publicat recent ridică multe semne de întrebare. Unul este legat de faptul dacă şalul de mătase a aparţinut lui Catherine Eddowes, a patra victimă a lui Jack Spintecătorul.

 

La vremea respectivă, Londra avea două forţe de poliţie. Majoritatea crimelor pe care Jack le-a făcut au avut loc în zona aflată sub jurisdicţia Serviciului de Poliţie Metropolitan, o forţă care opera prin Scotland Yard. Dar Eddowes a fost omorâtă într-o zonă supervizată de Poliţia oraşului Londra. 

 

Sergentul Amos Simpson lucra pentru Scotland Yard şi este neclar de ce acesta s-a ocupat de cazul Eddowes, din moment ce misterul crimei trebuia rezolvat de Poliţia oraşului Londra, afirmă Paul Begg, un istoric şi scriitor britanic care a publicat şase cărţi despre Jack Spintecătorul şi care nu a fost implicat în studiu. Mai mult, zona de patrulare a lui Simpson nu se afla în apropiere de cea unde a fost ucisă Eddowes, fiind ciudat că a plecat din aria lui pentru a ajunge la scena crimei şi a lua şalul, a mai spus istoricul. 

 

„Nu e nicio dovadă că şalul era asociat cu uciderea lui Catherine Eddowes. Efectiv, provenienţa şalului este extrem de greşită”, a afirmat Paul Begg pentru Live Science.

 

În continuare, acesta a ridicat semne de întrebare asupra martorilor oculari. Trei bărbaţi care au ieşit dintr-un club  au văzut o femeie vorbind cu un bărbat în acelaşi loc unde la scurt timp a fost găsit cadavrul mutilat al lui Eddowes. Dar nu se ştie dacă acel bărbat şi acea femeie erau în realitate Jack Spintecătorul şi Catherine Eddowes. Totodată, doar unul dintre cei trei luaţi ca martori de către poliţia vremii l-a văzut bine pe bărbatul misterios care stătea de vorbă, a mai spus Begg.

 

Turi King, expert în genetică şi arheologe la Universitatea din Leicester şi care este foarte cunoscut pentru munca depusă în secvenţierea întregului genom al Regelui Richard al III-lea, susţine că analiza genetică a şalului nu este convingătoare.

 

Şalul a trecut de la o generaţie la alta, fiind astfel în preajma multor oameni de-a lungul anilor, ceea ce înseamnă că ADN-ul lor a ajuns pe eşarfă, contaminând-o, a explicat King, care nu a participat la studiu.

 

„Este nevoie doar să respiri în apropierea şalului că ADN-ul ajunge pe el”, a afirmat lectorul de la Universitatea din Leicester.

 

În studiul realizat, cercetătorii sunt extrem de vagi cum au realizat analizele. Este important ca oamenii de ştiinţă să îşi descrie metoda de analiză clar pentru a permite altor cercetători să îi evalueze şi char să încerce să reproducă rezultatele, a punctat King. Mai mult, este ciudat cum cercetătorii au luat în calcul un descendent matern al lui Kosminski, dat fiind faptul că bărbaţii nu pot transmite ADN-ul mitocondrial (Un studiu recent a arătat însă că ADN-ul mitocondrial poate fi transmis şi de către tată). Totodată, invocând motive de confidenţialitate, autorii studiului nu au spus cum descendenţii au fost legaţi de Eddowes şi Kosminski (deşi numele descendentului frizerului polonez a fost făcut public în 2014) şi nici nu au publicat secvenţele de ADN mitocondrial ale acestor oameni, a atras atenţia King, care atunci când l-a cercetat pe Richard al III-lea a folosit probe genetice de la două rude din prezent care şi-au dat acordul ca ADN-ul lor mitocondrial să fie făcut public.

 

Cercetătorii au afirmat că au avut întregul genom de ADN mitocondrial, dar ei au analizat doar câteva segmente din el la o rezoluţie mică, ceea ce face ca rezultatele să fie similare la multe persoane.

 

„La o rezoluţie scăzută, ar putea fi mii şi mii de oameni care împărtăşesc tipurile de ADN mitocondrial pe care ei le-au găsit. Faptul că este o potrivire cu o rudă, care poate a respirat sau nu pe şal, statistic nu este o dovadă puternică”, este de părere Turi King. „Din câte ştim, Kosminski a fost Jack Spintecătorul, dar acest studiu nu ne spune asta”, a concluzionat expertul.

 

Identitatea lui Jack Spintecătorul, sursă de inspiraţie pentru multe cărţi şi filme, a stârnit multe întrebări şi teorii printre istorici, oameni de ştiinţă şi poliţişti în ultimii 130 de ani.