Palat vechi de 3.400 de ani, din vremea unui imperiu misterios, scos la iveală ca urmare a secetei

Palatul a fost găsit de o echipă de arheologi germani şi kurzi, pe fundul rezervorului de acumulare de la Mosul de pe râul Tigru, în Kemune (în regiunea autonomă kurdă din Irak). Zona a fost indundată în anii ’80 ca urmare a construirii barajului de la Mosul. În 2010, scăderea apelor a scos la iveală câteva rămăşiţe ale străvechiului Imperiu Mittani (sau Mitanni), despre care se cunosc foarte puţine, printre care că ar fi aparţinut hurienilor din nordul Siriei şi sud-estul Anatoliei. Tot atunci s-a găsit şi un text cu scriere cuneiformă Mittani şi părţi de picturi murale roşii şi albastre.

Anul trecut, o echipă de arheologi de la Universitatea din Tübingen (Germania) şi de la Organizaţia Arheologică Kurdistan, în cooperare cu Directoratul Duhok al Antichităţilor, au putut să scoată la iveală rămăşiţele palatului după ce au ieşit la suprafaţă ziduri din cărămidă ale palatului, ca urmare a unei scăderi şi mai mari a nivelului apei din lacul de acumulare.

• O nouă specie de dinozauri este printre cele mai mici descoperite vreodată
• Anghel Saligny, inginerul care a testat cu preţul vieţii podul de la Cernavodă

În urma săpăturilor şi a analizelor care au durat trei săptămâni, înainte ca nivelul apei din rezervor să crească din nou, arheologii au aflat că palatul care se întinde pe o suprafaţă de peste 2.000 de metri pătraţi a fost construit pe o terasă deasupra râului Tigru, având vedere spre valea cu acelaşi nume. Malul estic al râului se afla la circa 20 de metri de zidurile palatului. De asemenea, în partea de vest a palatului a fost construit un perete gigantic de cărămidă care să dea stabilitate clădirii grandioase pe malul înclinat al râului.

Încăperi din vechiul palat / Credit foto: Universitatea din Tübingen

Ivana Puljiz, arheolog de la Universitatea din Tübingen, a afirmat că palatul a fost construit cu mare atenţie, pe unii dintre pereţii construiţi din cărămidă de lut, înalţi de circa doi metri, existând tencuială. „De asemenea, am găsit rămăşiţe de picturi pe perete în nuanţe de roşu şi albastru”, a afirmat Puljiz, adăugând că, în al doilea mileniu î. Hr., picturile murale erau cel mai probabil o caracteristică a palatelor Orientului Apropiat antic. „Rareori le găsim păstrate. Astfel, descoperirea picturilor pe pereţi în Kemune este o senzaţie arheologică”, a punctat arheologul german, citată de History Blog.

Bucăţi de pictură murală din palat / Credit foto: Universitatea din Tübingen

Ruinele palatului au fost păstrate la o înălţime de aproximativ şapte metri, iar Ivana Puljiz afirmă că a detectat două faze de utilizare care indică că această clădire a fost folosită pentru foarte mult timp. Arheologii au identificat în interiorul palatului mai multe încăperi, reuşind să excaveze parţial opt dintre ele. În unele zone au găsit cărămizi mari arse care au fost folosite ca plăci de podea. 

În plus, în interiorul clădirii au fost găsite şi zece tăbliţe cu scriere cuneiformă. Textele sunt acum analizate şi traduse de către lingvistul Betina Faist, de la Universitatea din Heidelberg. Unul dintre ele indică că oraşul Kemune a fost cel mai probabil vechiul oraş Zachiku, care ar fi existat în Epoca Bronzului mijlociu (cca. 1800 î.Hr.), potrivit unei surse din vechiul Orient Apropiat. Oraşul Zachiku, în care s-a aflat acest palat, ar fi existat timp de cel puţin 400 de ani. 

Imperiul Mittani a ocupat teritoriul de nord dintre Tigru şi Eufrat în perioada anilor 1475-1275 î. Hr. Puterea acestuia a decăzut după 1350 î. Hr., când regii Mittani au devenit vasali ai Imperiului Asirian. Istoria sa, cronologia, conducătorii, conflictele şi alianţele sunt cunoscute aproape în întregime din surse externe, egiptene, hitite şi asiriene, şi doar din câteva inscripţii care au supravieţuit. Majoritatea materialelor arheologice despre Mittani au fost descoperite în numai trei situri antice – Tell Brak (Siria), Nuzi şi Alalakh (Irak), care erau oraşe minore la marginea imperiului. Descoperirea unei structuri majore ca acest palat, împreună cu textele cuneiforme au o semnificaţie arheologică uriaşă.

Vă recomandăm să citiţi şi: