Tezaurul antic al României, vedeta expoziţiei „Dacia Felix“ din Belgia

Deschisă în Belgia, în perioada 19 octombrie 2019 – 26 aprilie 2020, în cadrul festivalului Europalia, expoziţia este organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) şi Muzeul Galo-Roman din Tongeren, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi al Ministerului Afacerilor Externe. Expoziţia „Dacia Felix. The Glorious Past of Romania/ Dacia Felix. Trecutul glorios al României” se doreşte a fi un exerciţiu de înţelegere a unei civilizaţii actuale, cea românească, din perspectiva raportării la un trecut comun european, se arată într-un comunicat remis Descoperă.

• România și pierderea Dobrogei. Ionel Brătianu: „Soarta Dobrogei nu depinde de stipulațiile păcii de la Bucureşti”
• 165 de ani de la începerea construcţiei Canalului Suez. A scurtat drumul navigatorilor către Europa la…

Selectate şi amplasate după un concept al Muzeului Galo-Roman din Tongeren, exponatele provin de la MNIR şi de la alte 18 instituţii muzeale din ţară, care au contribuit la realizarea acestui proiect.

Vernisajul este programat vineri, 18 octombrie, ora 19.30, la Muzeul Galo-Roman din Tongeren, în prezenţa preşedintelui interimar al Institutului Cultural Român, Mirel Taloş, a primarului localităţii Tongeren, Patrick Dewael, a directorului general Europalia International, Koen Clement, a directorului Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a directorului ICR Bruxelles, Liliana Ţuroiu, şi a directorului Muzeului Galo-Roman din Tongeren, Bart Distelmans.

Timp de mai bine de şase luni, vizitatorii Muzeului Gallo-Roman din Tongeren – distins, în 2011, cu prestigiosul European Museum of the Year Award (EMYA), vor avea prilejul unui ”amplu şi inedit periplu prin culturile antice documentate în cuprinsul spaţiului românesc actual, văzut ca loc de convergenţă a numeroase civilizaţii majore pentru moştenirea culturală a Europei şi a umanităţii”, notează organizatorii.

Printre piesele din patrimoniul cultural românesc expuse în cadrul expoziţiei din Belgia se numără Rhyton-ul din argint descoperit la Poroina Mare, judeţul Mehedinţi, datând din secolele IV-III a. Chr., o piesă excepţională a orfevrăriei traco-getice, obiect de cult folosit în cadrul ceremoniilor cu caracter religios, care atestă identitatea de cultură materială şi spirituală între comunităţile de filiaţie tracică de pe ambele maluri ale Dunării; Inscripţie dedicată lui Caracalla, Ilişua „Vicinal” [Arcobara/Arcobadara], comuna Uriu, judeţul Bistriţa-Năsăud, placă din gresie calcaroasă dedicată împăratului roman Caracalla, datând din anul 213 p. Chr., remarcabilă şi pentru că face referire la o unitate militară care a activat în Dacia, dar a avut zona de recrutare în regiunea în care se află în prezent oraşul belgian Tongeren; Coiful de la Ciumeşti, judeţul Satu Mare, realizat din bronz, datând din secolul al V-lea a. Chr., artefact de o valoare excepţională care atestă o importantă prezenţă celtică în teritoriul intracarpatic; Cupă cu picior şi alte obiecte din Tezaurul de la Sâncrăieni, judeţul Harghita, datând din secolul I a. Chr., expresie a măiestriei artizanilor daci, dovadă a nivelului de excelenţă atins de această civilizaţie în prelucrarea artistică a metalelor preţioase; statuetă de tip Tanagra de la Cetatea Callatis – Mangalia, judeţul Constanţa, din lut ars, datând din secolele IV-III a. Chr., pictată cu albastru, roşu şi alb, parte a unui monument funerar, ce demonstrează permanentele contacte cu zonele centrale de manifestare a civilizaţiei greco-elenistice; Aplica zoomorfă descoperită la Stânceşti, judeţul Botoşani, lucrată din foaie de aur, datând din secolul al V-lea a. Chr., reprezentativă pentru civilizaţia scitică, piesă ce demonstrează împletirea influenţelor artei scito-iraniene cu realităţi locale; Coiful getic de la Coţofeneşti, comuna Poiana Vărbilău, judeţul Prahova, datând din prima jumătate a secolului al IV-lea a.Chr, piesă din aur masiv, cântărind 821,35 grame, aproape intactă.

Aplică zoomorfă descoperită la Stânceşti/ Credit foto: MNIR

„Dacia Felix este mai mult decât un spaţiu geografic definit de un moment cronologic legat de transformarea regatului dac în provincie romană; este povestea trecutului, adusă în prezent şi mai ales proiectată în viitor, este o călătorie în intimitatea făuririi istoriei, despre civilizaţii, despre greci, romani, daci, geţi, celţi şi sciţi, dar mai ales despre oameni făuritori şi trăitori în spaţiul generos al Daciei Felix astăzi, nu întâmplător, România”, explică oficialii români.

În etapa de pregătire a expoziţiei „Dacia. The Glorious Past of Romania“ a fost realizat şi un documentar-suport, o producţie independentă la care a lucrat o echipă belgo-română. Filmările cu dronă şi cameră video au avut loc în perioada 17-30 iunie 2019 la Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (Judeţul Hunedoara), Sarmizegetusa Regia (Judeţul Hunedoara), Zimnicea, cetatea şi împrejurimile (Judeţul Teleorman), Cetatea Histria şi împrejurimi (Judeţul Constanţa), Raven’s Nest, sat Sub Piatra, comuna Sălciua (Judeţul Alba) şi în Delta Dunării – Pădurea Letea şi împrejurimi (Judeţul Tulcea). Filmul poate fi vizionat în cadrul expoziţiei şi, în curând, pe site-ul Muzeului Galo-Roman şi pe alte platforme media.

Pentru organizarea acestei expoziţii internaţionale, Muzeul Naţional de Istorie a României a colaborat cu 18 instituţii muzeale din România, respectiv Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău; Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud; Institutul de Cercetări Eco-Muzeale – Tulcea; Muzeul Civilizaţie Dacice şi Romane – Deva; Muzeul Judeţean Satu Mare; Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” – Vaslui; Muzeul Judeţean Argeş – Piteşti; Muzeul Judeţean Buzău; Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă – Zalău; Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş – Baia Mare; Muzeul Judeţean Mureş – Târgu Mureş; Muzeul de Istorie Turda; Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca; Muzeul Naţional al Unirii – Alba-Iulia; Muzeul Romanaţiului – Caracal; Muzeul Ţării Crişurilor – Oradea; Muzeul Judeţean Ialomiţa – Slobozia; Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie – Constanţa.

În cadrul proiectului expoziţional sunt prezentate 298 de artefacte şi seturi de piese antice, atât obiecte şi cercetări arheologice mai vechi, cât şi artefacte descoperite în ultimele două decenii.

Coordonatorii proiectului sunt dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, dr. Adela Bâltâc, dr. Oana Ilie, (MNIR), Bart Distelmans, Bart Demarsin (Muzeul Galo-Roman din Tongeren) şi Alexandru Roman (Institutul Cultural Român).

Situat în Provincia Limburg, Regiunea Flandra, Tongeren este cel mai vechi oraş din Belgia şi unul dintre cele mai vechi oraşe europene, făcând parte din Most Ancient European Towns Network. În perioada Imperiului Roman, a fost capitala provinciei romane Civitas Tungrorum, fiind cunoscut ca Aduatuca Tungrorum.

Festivalul Europalia este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia şi în ţări învecinate – Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului Europalia, proiect de anvergură desfăşurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Secretariatul General al Guvernului, alături de Europalia International, organizatorul manifestării. Cea de-a 27-a ediţie a Festivalului Europalia este dedicată României, ţara invitată de onoare.