Home » Istorie » Situaţia femeilor din Persia antică, dovada că în Antichitate exista egalitatea de gen

Situaţia femeilor din Persia antică, dovada că în Antichitate exista egalitatea de gen

Situaţia femeilor din Persia antică, dovada că în Antichitate exista egalitatea de gen
Publicat: 09.02.2020
Suntem tentaţi să credem că problema egalităţii dintre femei şi bărbaţi este relativ modernă şi că în Antichitate femeile nici măcar nu cunoşteau noţiunea de „drepturi”. Istoria Imperiului Persan ne demonstrează că reprezentantele genului feminin se bucurau de drepturi şi libertăţi, în acelaşi mod în care o făceau şi reprezentanţii sexului opus. Încă de dinaintea erei noastre, existau societăţi în care discriminarea în funcţie de sex nu era acceptată, iar femeile erau libere să facă orice ar face şi un bărbat. Regale Cyrus cel Mare şi soţia sa, Cassandane, au fost primii care au luat măsuri în vederea asigurării respectului pentru femei şi stabilirii unui anumit standard de comportament la adresa acestora.

Începuturile istoriei şi civilizaţiei persane se situează în secolul al-IX-lea înainte de Hristos, când se menţionează pentru prima dată apariţia triburilor de mezi şi perşi la frontierele puternicelor regate Asiria şi Urartu. Statalitatea persană se caracterizează prin patru perioade: ahemenidă (700-333 î. Hr.), seleucidă (331-164 î. Hr.), arsacidă (171 î. Hr.-223) şi sasanidă (224-651 d. Hr.), dintre care prima şi a patra sunt cele mai importante din perioadele antică timpurie şi târzie pentru studiul protocolului de la curtea şahinşahilor persani.

Ce drepturi aveau femeile în Persia antică şi cum a apărut vălul islamic?

Situaţia femeilor din Persia era foarte bună. Acestea nu se bucurau doar de un imens respect în societate, ci şi de drepturi egale cu bărbaţii. Femeile puteau deţine terenuri, să facă afaceri, aveau salarii egale cu ale soţilor lor şi puteau călători pe cont propriu. Femeile care nu aveau un statut de nobil se bucurau de o anumită independenţă economică, având dreptul să muncească şi chiar să îşi vândă proprietăţile, dar erau de asemenea nevoite să plătească impozite. Descoperirile arheologice au demonstrat chiar existenţa femeilor care erau şefe de ateliere meşteşugăreşti sau a altora care au ajuns în posturi militare de rang înalt.

Femeilor regale li se permitea să organizeze propriile şedinţe de consiliu pentru a discuta politică. Titlurile de respect acordate femeilor regale persane par să îşi aibă originea în Imperiul Persan Ahemenid fondat de Cyrus al II-lea cel Mare (550-530 î. Hr.). El a stabilit paradigma persană a libertăţii religioase şi de expresie în imperiul său şi a fost responsabil pentru menţinerea demnităţii şi autonomiei femeilor din fiecare clasă. Unii istorici consideră că Cirus al-II-lea cel Mare a stabilit cu zece secole înainte de Islam obiceiul de a acoperi femeile în scopul de a li se proteja castitatea. Conform acestei teorii, voalul a trecut de la ahemenizi la seleucizi. Aceştia, la rândul lor, l-au transmis bizantinilor, de unde a fost adoptat de cuceritorii arabi şi răspândit în întreaga lume arabă.

Cassandane Shahbanu, regina care a influenţat apariţia primei carte a drepturilor omului

Cassandane (575-519 i.Hr.) a fost soţia lui Cyrus cel Mare, fondator al Imperiului Ahemenid. Shahbanu era un titlu care însemnă „Doamna Regelui” şi era deţinut de soţia principală a monarhului, mama moştenitorului său. Detaliile despre viaţa lui Cassandane sunt vagi, aceasta fiind cunoscută ca mama celui de-al doilea rege achemidian, Cambyses ÎI (530-522 i. Hr.) şi a surorii sale, mai tarziu soţia sa, Atossa. Potrivit lui Herodot, Cyrus a suferit mult după moartea reginei sale şi a decretat doliu în imperiu pentru şase zile. Se consideră că Cassandane, la fel ca şi soţul ei, a stabilit standardul  modului în care trebuiau respectate reginele persane. De altfel, prima cartă a drepturilor omului a apărut în Persia, sub forma unui cilindru, în anul 539 i.Hr., la ordinele regelui Cyrus cel Mare şi sub influenţa doamnei sale.

Herodot îi înfăţişează în mod obişnuit pe perşi în lux, alături de femeilor lor, nişte manipulatoare care păreau să deţină un control nefiresc asupra bărbaţilor lor. Femeile persane aveau drepturi aproape egale cu bărbaţii şi, în multe cazuri, mai multe libertăţi şi beneficii. Multe femei au exercitat o autonomie aproare totală sau chiar totală, şi-au condus propriile afaceri, au supravegheat bărbaţi la locul de muncă sau au servit ca ofiţeri de comandă în armată. Grecii şi romanii îi înfăţişează frecvent pe persani că fiind dominaţi de femeilor lor, în efortul de a-i face să pară mai slabi în comparaţie cu ei.

Surse: 

Ancient.eu

Tărîţă, O. (2017). „Protocolul Persan de la Cirus cel Mare până la Chosroes I.”

Vă recomandăm să citiţi şi:

Top 10 – Femei Razboinice

Adevarul despre Termopile – cei 300 de spartani

7 greşeli uriaşe care au schimbat soarta lumii

Manevre militare suicidale care au avut în cele din urmă succes

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
„Țara cea mai puțin vizitată” din Europa cu peisaje și castele spectaculoase
„Țara cea mai puțin vizitată” din Europa cu peisaje și castele spectaculoase
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din lume
Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din lume
O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia
O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?