Gravuri cu bizoni din peșterile din Spania dezvăluie noi detalii despre capacitățile strămoșilor noștri
În urmă cu aproximativ 30.000 de ani, arta rupestră înflorea în toată Europa, cu reprezentări ale animalelor care uimesc și astăzi. În mod surprinzător, stilurile comune au fost folosite în locuri aflate chiar și la mii de kilometri distanță unele de altele.
Celebra cultură gravettiană a fost înțeleasă și mai mult acum, odată cu descoperirea stilului distinctiv de gravare, pentru prima dată, în Peninsula Iberică.
Relicve culturale de acum 34.000 – 24.000 de ani prezintă multe caracteristici comune în cea mai mare parte a Europei.
Se poate vedea acest lucru nu doar în arta de pe pereții peșterilor străvechi, ci și în instrumentele și dovezile practicilor de înmormântare ale epocii.
O persoană care locuia atunci pe teritoriul unde este acum Franța nu ar fi avut niciun contact direct cu cineva aflat la câteva sute de kilometri distanță, să nu mai vorbim de Balcani.
Bizonii, preferați de artiștii din Paleolitic
Obiecte portabile, precum faimoasele figurine „Venus” din epocă, ar fi putut fi transportate și copiate, însă remarcabil este caracterul comun al stilurilor din peșteră printre artiștii epocii care nu ar fi putut să vadă niciodată munca celorlalți din alte părți ale lumii.
Un exemplu a fost modul în care erau zugrăviți bizonii pe pereții peșterilor, un subiect preferat printre artiștii din Paleoliticul Superior. Coarnele și picioarele sunt trasate ca și cum ar fi văzute din față, dar corpul din lateral. Deși alte trăsături ale culturii gravettiene au fost descoperite până la vest de Portugalia, stilul de desen distinctiv a părut absent în ceea ce este acum Spania sau Portugalia.
Un studiu recent publicat în revista PLOS One detaliază descoperirea unor gravuri în trei peșteri de pe dealul Aitzbitarte din regiunea bască a Spaniei, care indică că acest aspect al culturii gravettiene a traversat, de asemenea, Pirineii.
Peșterile au fost redescoperite în secolul al XIX-lea, dar arta a fost găsită abia în 2015 ca parte a unei multitudini de descoperiri care a extins de la 10 la 30 numărul de peșteri decorate din regiunea istorică Cantabria de Est a Spaniei.
Relații strânse în arta rupestră
Cea mai decorată peșteră dintre cele nou descoperite datează din perioada Magdaleniană, în urmă cu 23.000-17.000 de ani. Peșterile Aitzbitarte prezintă o succesiune de stiluri artistice care sunt și mai vechi, cu 18 din cei 19 bizoni reprezentați în stil gravettian.
„Aceste imagini preistorice, în principal reprezentând bizoni, au fost desenate într-un mod care nu a mai fost văzut în nordul Spaniei. Este un mod de desenare a gravurilor care este mai caracteristic sudului Franței și anumitor părți ale Mediteranei. Studiul a arătat relațiile regionale strânse în arta rupestră din Europa de Vest încă din primele timpuri, cel puțin în urmă cu 25.000 de ani”, se arată în lucrarea citată de IFL Science.
Peșterile sunt prea înguste pentru ca specialiștii să poată folosi tehnici de scanare laser și alte metode de înregistrare, iar gravurile sunt greu de identificat.
Unele dintre linii au fost aproape șterse de vizitatorii care se frecau de ele, din cauza spațiului strâmt. Cu toate acestea, autorii cercetării, conduși de dr. Diego Garate, de la Universitatea din Cantabria, au reușit să pună laolaltă bizoni, cai și alte animale gravate. Toate liniile par să fi fost realizate printr-o singură trasare.
Vă recomandăm să citiți și:
O pisică uriașă, gravată cu mii de ani în urmă, a fost descoperită printre „Liniile Nazca” din Peru