Home » Istorie » ADN-ul moștenit de la neanderthali crește riscul de cancer și boli autoimune la oamenii moderni

ADN-ul moștenit de la neanderthali crește riscul de cancer și boli autoimune la oamenii moderni

Publicat: 11.12.2020

Legăturile amoroase ale strămoșilor noștri neanderthalienii au lăsat urme adânci și ne influențează starea de sănătate chiar și în prezent

Potrivit unui nou studiu, ADN-ul omului de Neanderthal din genomul omului modern ar putea determina riscul apariției cancerului de prostată, bolilor autoimune și diabetului la unele populații.

Când primii Homo sapiens au emigrat din Africa și au început să se răspândească pe teritoriile eurasiatice s-au întâlnit cu câțiva dintre verii noștri ancestrali, inclusiv denisovani și neanderthali. În timp ce ultimii au dispărut acum aproximativ 40.000 de ani, a existat încă destul timp pentru interacțiuni sexuale, motiv pentru care mulți oameni moderni din afara Africii poartă cantități mici de ADN neanderthalian în genomul lor.

De exemplu, cercetările anterioare au indicat faptul că anumite gene neanderthaliene influențează susceptibilitatea europenilor pentru afecțiuni precum fibroza chistică și schizofrenie.

Cu toate acestea, impactul acestor gene antice asupra diferitelor populații umane a rămas în mare parte necercetat.

Asocieri între genele provenite de la omul de Neanderthal și starea de sănătate

Michael Dannemann, de la Universitatea din Tartu (Estonia), a analizat datele din Biobank Japan Project, cercetând în mod specific hărțile de asociere la nivelul genomului pentru 40 de boli diferite. Când a comparat datele japonezilor cu altele similare referitoare la un grup de britanici, Dannemann a remarcat o serie de asocieri, specifice asiaticilor, între ADN-ul neanderthalian și starea de sănătate, notează IFL Science.

De exemplu, trei variante cheie de gene antice, cunoscute ca polimorfisme mononucleotidice arhaice (aSNP), s-au dovedit a avea un impact direct asupra dermatitei, bolii Graves și artritei reumatoide în grupul japonez. Toate aceste afecțiuni au fost legate de procesele autoimune și s-au dovedit a fi semnificativ mai frecvente la persoanele care poartă aceste aSNP-uri speciale.

Interesant este că aSNP complet diferit a contribuit la riscul de apariție a dermatitei la grupul britanic, sugerând că ADN-ul neanderthalian afectează sănătatea mai multor populații umane, însă genele implicate exact diferă de la grup la grup.

Genele moștenite de la neanderthali cresc riscul pentru unele boli și oferă protecție pentru altele

Un singur aSNP a fost asociat cu un risc scăzut de cancer de prostată în cadrul eșantioanelor din Marea Britanie, în timp ce două polimorfisme mononucleotidice arhaice separate s-au dovedit a lucra împreună pentru a produce acest efect în rândul populației japoneze.

Acest aspect, deosebit de interesant, sugerează că ADN-ul moștenit de la neanderthali aduce atât avantaje, cât și dezavantaje, prin creșterea riscurilor pentru apariția anumitor afecțiuni și, în același timp, protecție împotriva altora.

Concluzia cercetătorului din Estonia este susținută de faptul că două aSNP-uri au fost identificate ca având o contribuție la apariția diabetului de tip 2 în rândul japonezilor, dintre care unul crește riscul de a dezvolta afecțiunea, în timp ce celălalt scade acest risc. Ambele gene antice sunt extrem de rare în rândul britanicilor, dar au un impact semnificativ în ratele de diabet din Japonia.

„Descoperirile mele arată că, deși ADN-ul neandertal din populațiile europene și asiatice diferă, ambele au variante care cresc riscul de boli autoimune, cum ar fi dermatita, boala Graves și artrita reumatoidă”, a explicat Dannemann.

Studiul care detaliază cercetarea a fost publicat în revista Genome Biology and Evolution.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce am moştenit genetic de la strămoşul neanderthalian

Primii hibrizi ai oamenilor moderni au apărut în urmă cu 700.000 de ani

Descoperirea unui craniu strivit al unui Neanderthal ar putea schimba perspectiva asupra evoluţiei omului. FOTO

O fosilă scoate la iveală dovezi mult mai vechi ale plecării oamenilor din Africa. Migraţia Homo sapiens în Europa a avut loc mult mai devreme

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Milionarul obsedat de longevitate Bryan Johnson a dezvăluit că suferă de o boală incurabilă
Milionarul obsedat de longevitate Bryan Johnson a dezvăluit că suferă de o boală incurabilă
Boala care îi face pe unii oameni să se piardă în propia casă
Boala care îi face pe unii oameni să se piardă în propia casă
Telescopul Webb a observat „o lume de lavă”, la 41 de ani-lumină distanță de Pământ
Telescopul Webb a observat „o lume de lavă”, la 41 de ani-lumină distanță de Pământ
În 1975, Uniunea Sovietică a montat un tun pe o navă spațială și a tras cu el. Ce încercau să facă?
În 1975, Uniunea Sovietică a montat un tun pe o navă spațială și a tras cu el. Ce încercau să facă?
Oamenii de știință ar fi aflat, în sfârșit, de ce atmosfera Soarelui este mult mai fierbinte decât suprafața sa
Oamenii de știință ar fi aflat, în sfârșit, de ce atmosfera Soarelui este mult mai fierbinte decât suprafața sa
Inteligența Artificială poate fi ușor păcălită să pretindă că a găsit viață extraterestră, iar acest lucru ar putea provoca haos în viitor
Inteligența Artificială poate fi ușor păcălită să pretindă că a găsit viață extraterestră, iar acest lucru ar ...
Patru arbori de cacao peruvieni nou descoperiți ar putea salva viitorul ciocolatei
Patru arbori de cacao peruvieni nou descoperiți ar putea salva viitorul ciocolatei
Coastele rupte vechi de 6.000 de ani descoperite în Siria ar putea fi unul dintre cele mai vechi cazuri cunoscute de abuz asupra copiilor
Coastele rupte vechi de 6.000 de ani descoperite în Siria ar putea fi unul dintre cele mai vechi cazuri cunoscute de abuz ...
O inversare bruscă a fost detectată în nucleul Pământului
O inversare bruscă a fost detectată în nucleul Pământului
Cum poate fi liniștită mintea? Cinci metode susținute de cercetările din psihologie și neuroștiințe
Cum poate fi liniștită mintea? Cinci metode susținute de cercetările din psihologie și neuroștiințe
Mintea flexibilă: de ce acceptarea incertitudinii reduce anxietatea și stresul
Mintea flexibilă: de ce acceptarea incertitudinii reduce anxietatea și stresul
Ce se întâmplă în creier după o despărțire? De ce „inima frântă” nu este doar o metaforă
Ce se întâmplă în creier după o despărțire? De ce „inima frântă” nu este doar o metaforă
Rocile antice dezvăluie că perioadele calde din trecut ale Pământului nu au fost așa cum s-a crezut
Rocile antice dezvăluie că perioadele calde din trecut ale Pământului nu au fost așa cum s-a crezut
Telescopul Webb a descoperit cea mai îndepărtată galaxie, asemănătoare cu a noastră, din Universul timpuriu
Telescopul Webb a descoperit cea mai îndepărtată galaxie, asemănătoare cu a noastră, din Universul timpuriu
Care sunt țările europene cu cei mai mulți milionari în dolari?
Care sunt țările europene cu cei mai mulți milionari în dolari?
Noi reguli în turismul românesc. Ce modificări au intrat în vigoare?
Noi reguli în turismul românesc. Ce modificări au intrat în vigoare?
Educația trece prin una dintre cele mai grave crize din ultimele decenii, avertizează un raport
Educația trece prin una dintre cele mai grave crize din ultimele decenii, avertizează un raport
„Mormântul iluziilor germane”. Înfrângerile ruşinoase pe care nemţii le-au suferit în România în Primul Război Mondial
„Mormântul iluziilor germane”. Înfrângerile ruşinoase pe care nemţii le-au suferit în România în Primul Război Mondial