Care a fost, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii

Cercetări recente arată că, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii este unul la care majoritatea oamenilor nici nu s-ar fi gândit. Cel mai prost an pentru umanitate a fost 536 e.n.

„A fost începutul uneia dintre cele mai proaste perioade pentru omenire. Ar putea fi chiar cel mai prost an din istorie”, a explicat Michael McCormick, arheolog la Universitatea Harvard.

• A treia doză de vaccin ar putea fi administrată mai devreme, în România
• Prognoza pentru următoarea perioadă. Temperaturile coboară până la 2 grade Celsius

Anul 536 a fost al zecelea an din domnia împăratului bizantin Iustinian I (numit și „cel Mare”). La acea vreme, încă nu se petreceau epidemii sau genocide neobișnuit de mari. Totuși, ceva ciudat avea loc pe cer. O ceață misterioasă și prăfuită apăruse și blocase lumina soarelui, cauzând temperaturile să scadă dramatic și producând haos în jurul lumii, de la secetă și foamete până la ninsoare în toiul verii în China.

Ce arată gheață din Antarctica sau copacii din Groenlanda?

Există dovezi care sugerează că erupțiile vulcanice catastrofale ar fi fost de vină, nu doar urmele rămase în gheața din Antarctica sau copacii din Groenlanda, dar și în efectele evenimentelor vulcanice de mai târziu, care au cauzat perioade devastatoare de foamete și răcirea planetei.

În anul 536 e.n., cenușa și resturile vulcanice, numite și „materialul piroclastic”, au fost amestecate în stratul de gheață, ceea indică un eveniment vulcanic uriaș. Gheața din Antarctica și Groenlanda au arătat dovezi ale unei alte erupții în 540 e.n., fapt ce ar fi prelungit suferința. Apoi, în 541, ciuma lui Iustinian s-a întâmplat, iar totul s-a schimbat.

Ce a provocat un declin al poluării cu plumb în jurul anilor 1349 – 1353?

Însă, în jur anului 640 e.n., oamenii de știință au observat semne ale reînnoirii gheții, anume plumbul. Desigur, poluarea cu plumb nu este nemaipomenită. Totuși, plumbul înseamnă că oamenii au început să mineze și să extragă argint din minereurile de plumb.

Apoi, a mai existat un vârf în 660 e.n. și încă unul în 695 e.n. Oamenii produceau monede din argint, potrivit Science Alert.

Pe scurt, economia trecea printr-o perioadă de recuperare, iar asta a durat doar o sută de ani. Interesant este că gheața mai arată și un declin al poluării cu plumb în jurul anilor 1349 – 1353. Asta coincide cu cronologia Ciumei Negre, iar oamenii de știință au folosit pandemia de ciumă bubonică drept indicator pentru a determina faptul că estimau în mod corect anii pentru evenimentele vulcanice și poluante.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Pietrele Îndrumătoare din Georgia, monumentul misterios care intrigă omenirea de zeci de ani

Schimbările climatice cauzate de omenire au dus la deplasarea axei Pământului în ultimele decenii

Omenirea își pierde abilitatea de a se reproduce. Ce este de vină pentru declinul ratei de fertilitate

Ce mesaje a trimis omenirea până acum extratereștrilor?