„Copilul întunericului” – un strămoș al oamenilor de acum 40.000 de ani, descoperit într-un pasaj îngust dintr-o peșteră

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Adânc în sistemul de peșteri Rising Star din Africa de Sud, într-un pasaj întunecat ce măsoară doar 15 centimetri lățime, cercetătorii au descoperit craniul fragmentat al unui strămoș al oamenilor de acum 40.000 de ani.

Acesta este un copil Homo naledi botezat „Leti”. Modul în care micul craniu a ajuns într-o parte atât de îndepărtată a peșterii este un mister, deși descoperitorii bănuiesc că ar putea fi dovada unei înmormântări intenționate, relatează Live Science.

„Leti”, prescurtare pentru „Letimela” sau „Cel pierdut” în limba setswana din Africa de Sud, a trăit probabil între 335.000 și 241.000 de ani în urmă, pe baza vârstelor altor rămășițe găsite în peștera enigmatică.

Fragmente de fosile aparținând a aproximativ 24 de indivizi Homo naledi au fost găsite în sistemul de peșteri începând cu 2013, când primele fosile ale acestui strămoș al oamenilor au fost descoperite în ceea ce este acum cunoscut sub numele de Camera Dinaledi.

Prezența atâtor indivizi dintr-o singură specie în peșteră este misterioasă. Singura cale de acces este o despărțitură verticală de 12 metri, cunoscută sub numele de „Jgheabul”, iar geologii și speleologii nu au găsit până acum nicio dovadă a unor intrări alternative în pasaje.

Micul craniu al lui Leti a fost găsit împrăștiat în bucăți pe un raft de calcar la aproximativ 80 de centimetri deasupra podelei peșterii. Locul se află într-un păienjeniș de pasaje înghesuite, a declarat Maropeng Ramalepa, membru al echipei de explorare.

Homo naledi, un complicat strămoș al oamenilor

Zona este abia navigabilă pentru speleologii experimentați cu echipamente moderne, potrivit unui nou articol publicat în revista PaleoAnthropology. Nu există nicio dovadă că animalele au transportat oasele de H. naledi în peșteră – nu există urme de roadere sau dovezi de prădare.

De asemenea, oasele par să fi fost plasate în peșteră nespălate, deoarece nu au fost găsite amestecate cu sedimente sau alte resturi.

Asta lasă deschisă posibilitatea ca, în urmă cu mai bine de 240.000 de ani, strămoșii umani cu creier de mărimea unei portocale să fi intrat în mod deliberat într-o peșteră întunecată, asemănătoare unui labirint, poate printr-un jgheab vertical care se îngustează la 18 centimetri pe alocuri și și-au plasat morții în interior.

Nu au fost găsite instrumente sau artefacte alături de fosilele sistemului de peșteri Rising Star. Există puține semne că alte animale au pătruns în peșteri, dincolo de două exemplare de babuini tineri, dintre care cel puțin unul poate fi mult mai vechi decât rămășițele Homo naledi.

Homo naledi a trăit în același timp cu Homo sapiens timpuriu

Acest strămoș al oamenilor a trăit în același timp cu Homo sapiens timpuriu, a declarat John Hawks, antropolog la Universitatea din Wisconsin-Madison, care studiază rămășițele. Incursiunile lor aparente în peșteră sugerează că ei se numărau printre  strămoșii mai inteligenți ai oamenilor moderni și că stăpâniseră folosirea focului, pentru a-și lumina explorările, a spus Hawks.

Potrivit Muzeului Național de Istorie Naturală Smithsonian, Homo naledi a mers drept, avea aproximativ 1,44 metri înălțime și cântărea între 40 și 56 de kilograme.

Noul craniu – care este cât palma unui om modern – ar trebui să dezvăluie mai multe despre creșterea și dezvoltarea lui H. naledi. În timp ce în peșteră au fost găsite câteva fragmente de maxilare de la tineri, aceasta este prima dată când cercetătorii au descoperit oase de craniu. Aceștia au descoperit și șase dinți.

Oase și dinți

Oasele și dinții au fost găsite în timpul unei explorări a pasajelor înguste și întortocheate din jurul Camerei Dinaledi. Cercetătorii au cartografiat 316 metri din aceste pasaje, căutând dovezi ale unei alte căi de intrare în acea cameră și în alte câteva din apropiere, unde au fost găsite rămășițe. Nu au văzut nicio dovadă a unui alt traseu.

„Explorarea pasajelor înguste din subsistemul Dinaledi implică un efort considerabil, navigarea în zone cu podele și pereți neregulați, numeroase obstacole și fisuri cu lățime mai mică de 30 de centimetri”, a scris arheologul Marina Elliott de la Universitatea Simon Fraser din British Columbia, Canada, în lucrarea publicată în revista PaleoAnthropology.

Cercetătorii au găsit, totuși, mai multe fosile în acest labirint subteran. Acestea au inclus cea de-a doua dovadă a unui pui de babuin în peșteră, un singur os de braț aparținând probabil lui H. naledi, un depozit de 33 de fragmente osoase care au aparținut probabil unui individ sau unor indivizi H. naledi și Leti.

Craniul parțial conservat a fost găsit spart în 28 de fragmente. Când au fost reconstruite, aceste fragmente au scos la iveală o mare parte din fruntea copilului și o parte din vârful capului. Au mai găsit patru dinți permanenți fără uzură și doi dinți de lapte uzați.

Dezvoltarea și uzura lor indică faptul că acest strămoș al oamenilor, Homo naledi, era la vârsta la care primii molari permanenți străpungeau gingia. La un copil de azi, aceasta ar corespunde cu vârsta de aproximativ 4 până la 6 ani. Nu se știe dacă H. naledi s-a dezvoltat mai repede; dacă da, Leti ar fi putut avea mai puțin de 4 ani când a murit.

Dimensiunea craniului indică faptul că creierul lui Leti avea un volum cuprins între 480 și 610 centimetri cubi – aproximativ 90% până la 95% din volumul creierului adulților din specia lui.

„Asta începe să ne ofere o perspectivă asupra tuturor etapelor vieții acestei specii remarcabile”, a declarat antropologul Juliet Brophy, de la Universitatea de Stat din Louisiana, care a condus studiul asupra craniului lui Leti.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Se vinde Big John, cel mai mare schelet cunoscut de Triceratops

Primele rămășițe identificate din cea mai mortală expediție polară din istorie

Scheletul unui mamut tânăr, descoperit în Siberia. Cercetătorii speră să îi găsească și creierul

Cutezanţa oamenilor din Epoca de Piatră a dus la cucerirea Platoului Tibetan, aflat la 4.600 de metri altitudine, mult mai devreme decât s-a crezut anterior