Castelul Peveril, fortăreața în care erau terorizați și pedepsiți infractorii

Castelul Peveril este o fortăreață din secolul al XI-lea din satul Castleton, situată deasupra unei peșteri uriașe, numită Peak Cavern, cunoscută și sub numele de Devil’s Arse.

Castelul Peveril este menționat pentru prima dată în 1086, după cucerirea normandă a Angliei, unde a servit ca așezare principală a baroniei feudale a lui William Peverel, un locțiitor-șef al lui William Cuceritorul.

• Un râs îngropat alături de patru câini, datând din Epoca Romană, îi nedumerește pe arheologi
• Nicolae Iorga, istoricul savant care s-a lăsat angrenat în manevrele lui Carol al II-lea

Castelul a fost înregistrat ca fiind situat la Pechesers, inima economică a administrației regiunii și a colectării impozitelor.

Castelul Peveril avea o formă aproximativ triunghiulară și era situat pe un deal cu stânci, astfel că se putea apăra în mod natural. În interiorul castelului se aflau săli, o capelă și bucătării. De asemenea, exista și un al doilea grup de clădiri de sprijin la care se ajungea printr-un pod, scrie Heritage Daily.

Inima economică a regiunii

Fiul lui William a confiscat castelul regelui Henric al II-lea, ca pedeapsă pentru că a luptat împotriva împărătesei Matilda în timpul războiului acesteia împotriva regelui Ștefan, în perioada Anarhiei.

Odată cu moartea lui Henric în 1189, Richard Inimă de Leu a fost încoronat, iar ulterior, fratele său Ioan a devenit rege în 1199.

Pe parcursul secolului al XIV-lea, castelul și domeniul au trecut printr-o succesiune de membri ai familiei regale și susținători ai coroanei pentru veniturile pe care le colecta castelul, printre care regina Eleanor de Castilia, regina Isabella a Franței și regina Philippa de Hainaut.

După ce moșia a fost acordată lui John de Gaunt, al treilea fiu supraviețuitor al lui Edward al III-lea, importanța castelului ca centru administrativ a cunoscut un declin.

Tribunalul în care „erau terorizați și pedepsiți infractorii”

Castelul a găzduit tribunale locale până în anii 1600, unde „erau terorizați și pedepsiți infractorii”, dar în acest moment era în degradare și a fost descris într-un studiu ulterior din 1609 ca fiind „în ruină și neservind la nimic”.

Defileul de sub castel duce către una dintre cele mai importante peșteri din Anglia, despre care se crede că a fost locul în care au trăit oameni încă din Paleolitic.

Din punct de vedere istoric, peștera era cunoscută sub numele de Devil’s Arse, sub care este descrisă și în lucrarea Britannia a lui William Camden din 1586. Se crede că numele provine de la zgomotele care se produc în interiorul sistemului de peșteri atunci când apa se scurge după perioadele de inundații.

Denumirea a fost schimbată pentru a nu o jigni pe regina Victoria

Se presupune că peștera a fost locul unde a fost creat cântecul hoților în secolul al XVI-lea „pentru ca răfuielile și ticăloșiile lor să nu fie atât de ușor de perceput și de cunoscut”.

Timp de peste 400 de ani, peștera a fost, de asemenea, casa unora dintre ultimii troglodiți din Marea Britanie, care au locuit în case construite în interiorul gurii peșterii, trăind din confecționarea de frânghii pentru minele de plumb din zonă până în 1915.

Numele peșterii a fost schimbat din Devils Arse în Peak Cavern pentru a nu o jigni pe regina Victoria, în timpul unei vizite oficiale în 1880, cu ocazia unui concert.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Castelul Frankenstein, locul de naștere al unui alchimist excentric și posibila inspirație pentru un roman celebru

Castelul Pustnicului, considerat a fi cel mai mic castel din Europa

Castelul Predjama și legenda industriașului asasinat în timp ce afla în latrină

Un mozaic galo-roman, de excepție, a fost găsit sub grajdul unui castel