Noi descoperiri dezvăluie milenii de utilizare a terenului preistoric de la Stonehenge. Ce au găsit arheologii?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Arheologii de la Universitatea din Birmingham și de la Universitatea Ghent au identificat o serie de gropi preistorice în peisajul Stonehenge, situat în câmpia Salisbury, Anglia.

Descoperirea a fost făcută cu ajutorul metodelor geofizice și arheologice de explorare, inclusiv: inducție electromagnetică, foraje, săpături arheologice țintite și o analiză generată pe calculator a mii de caracteristici de subsol.

Gropile reprezintă unele dintre cele mai timpurii dovezi ale activității mezolitice la Stonehenge, precedând chiar situl de ocupare Blick Mead, aflat la 1,5 km distanță.

Studiul a scos la iveală aproximativ 400 de gropi preistorice, dintre care șase au fost excavate și datează din perioada cuprinsă între Mezoliticul timpuriu (8000 î.Hr.) și Epoca mijlocie a bronzului (1300 î.Hr.).

Una dintre cele mai mari gropi cunoscute din mezoliticul timpuriu

Cea mai semnificativă măsoară peste 4 metri lățime și 2 metri și este una dintre cele mai mari gropi cunoscute din mezoliticul timpuriu din nord-vestul Europei.

Dimensiunea și forma gropii sugerează că a fost săpată probabil ca o capcană de vânătoare pentru vânat mare, cum ar fi aurochs, cerb roșu și mistreț.

„Am găsit o groapă de piatră în această zonă. Sondajul geofizic ne permite să vizualizăm ceea ce este îngropat sub suprafața unor întregi peisaje. Hărțile pe care le creăm oferă o imagine de înaltă rezoluție a variației solului de sub suprafață, care poate fi direcționată cu o precizie fără precedent“, a declarat Philippe De Smedt, profesor asociat la Universitatea din Ghent, potrivit HeritageDaily.

Cele mai timpurii dovezi ale activității umane descoperite la Stonehenge

„Utilizând acest lucru ca ghid pentru a eșantiona peisajul, analizând depozitele de subsol, am reușit să adăugăm semnificație arheologică la variațiile complexe descoperite în peisaj.”

„Prin combinarea noilor tehnici de prospectare geofizică, carotajul și săpăturile punctuale, echipa a dezvăluit unele dintre cele mai timpurii dovezi ale activității umane descoperite până acum în peisajul Stonehenge. Descoperirea celei mai mari gropi cunoscute din mezoliticul timpuriu din nord-vestul Europei arată că acesta a fost un loc special pentru comunitățile de vânători-culegători cu mii de ani înainte ca primele pietre să fie ridicate”, a concluzionat Dr. Nick Snashall, arheolog pentru situl de patrimoniu mondial Stonehenge & Avebury.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cum arăta peisajul cu 4.000 de ani înainte de Stonehenge? Un studiu a găsit răspunsul

Noi descoperiri răstoarnă tot ce credeau cercetătorii despre originile monumentului neolitic Stonehenge

Arheologii au identificat rolul pe care Stonehenge îl avea în măsurarea timpului

Gropile neolitice de lângă Stonehenge erau făcute de oameni, arată un nou studiu