Ce au descoperit arheologii despre schimbările climatice din trecut?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Analizele ADN arată că schimbările climatice graduale pot provoca un impact asupra mediului și a vegetației, iar la amploarea reală a fenomenului nu se vor aștepta generațiile următoare.

Unul dintre elementele cheie ale existenței omului pe pământ și ale premiselor privind supraviețuirea speciei vreme de mii de ani au fost condițiile meteorologice și clima generală a mediului în care acesta trăiește. Iar epocile străvechi au avut, de asemenea, parte de modificări climatice, însă ultimele cercetări arată că acestea s-au produs în mod treptat, permițând organismelor să se adapteze între timp.

Arheologii au putut avansa și publica astfel de afirmații după ce au analizat mai multe oase de animale și semințe descoperite în cadrul siturilor romane. Aceste situri datau din Epoca Bronzului, iar în urma cercetărilor efectuate, echipele au descoperit ce anume vânau vânătorii și ce cultivau agricultorii.

Ce cultivau agricultorii și ce vânau vânătorii?

În total, în jur de 65 de specii de polen și 20 de specii de spori au fost descoperite de către oamenii de știință, care au avut drept scop identificarea vegetației din epoca mezolitică (epoca pietrei mijlocie – între 10.000 și 6.000 de ani în urmă).

Mai mulți oameni de știință s-au mobilizat și au început să demareze cercetări în apropierea monumentului Stonehenge (în Wiltshire, Marea Britanie). Aceștia s-au concentrat pe mai multe zone în care au fost semnalate urme ale activității omului, vechi de aproape 10.000 de ani.

Folosind ADN prelevat din straturile de materiale recoltate de aici, cercetătorii au putut afla concret care erau speciile de plante și copaci care creșteau în împrejurimi. Iar rezultatele obținute de aceștia, coroborate cu cele ale analizei oaselor și a altor mostre de țesut, au oferit informații esențiale în privința climei și a vegetației dezvoltate de-a lungul râului preistoric Avon.

Printre aceste descoperiri se numără și urmele de bour, o specie de bovină din preistorie, din care se puteau hrăni, la un ospăț uriaș, în jur de 200 de oameni, notează The Guardian.

Cum se degrada vegetația acum mii de ani?

Pe lângă asta, autorii cercetării au mai ajuns la concluzia că prezența salciei, urmată câteva mii de ani mai târziu de specii precum măr, trandafir, iederă sau cornul european indică faptul că la acea vreme pădurile nu erau foarte bogate. Iar plantele apărute ulterior (printre care se numără urzica, ciulinii și plantele din specia Convolvulus) dovedesc faptul că vegetația se usca în mod gradual, lăsând astfel spațiul liber pentru pajiștea existentă în prezent.

În aceeași notă, se pare că a scăzut și populația de arbuști. Iar odată ce câmpia se ivea, erbivorele (cum ar fi bourul sau căprioara) nu au întârziat să apară, deoarece erau atrase de iarba verde. Un astfel de mediu a devenit propice pentru vânătorii din anul 6.000 înainte de Hristos.

Ceea ce este acum îngrijorător este faptul că, raportat la schimbările climatice drastice pe care le vor trăi copiii noștri, se pare că strămoșii omenirii au avut timp să se adapteze modificărilor.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Materialul macabru din care au fost făcute pandantive găsite în morminte din epoca de piatră

Oasele umane, folosite pentru a crea bijuterii în Epoca de Piatră

Un copil din Epoca de Piatră, îngropat cu pene de pasăre, fibre de plante și blănuri

Mormântul unei femei războinice din Epoca de Piatră, descoperit într-un cimitir plin de bărbați