Un pandantiv medieval plin de oase ar putea conține moaștele unor sfinți

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Acest pandantiv medieval plin de oase a fost descoperit în 2008 și conținea fragmente de os care ar putea avea o semnificație religioasă.

Un pandantiv medieval plin de oase și placat cu aur, despre care se crede că datează de la sfârșitul secolului al XII-lea, a fost analizat folosind o tehnică de imagistică bazată pe neutroni, dezvăluind pentru prima dată secretele sale cele mai adânci. Lucrarea minuțioasă a fost condusă de o echipă de la Leibniz-Zentrum für Archäologie de la Universitatea Tehnică din München, Germania.

Pandantivul bogat în decorațiuni a fost descoperit în 2008, în orașul german Mainz, în rămășițele unei gropi de gunoi medievale. A fost imediat evident că pandantivul fusese proiectat să se deschidă ca un medalion, dar, în mod frustrant, deteriorările suferite timp de secole însemnau că dezvăluirea conținutului său nu ar fi o operație ușoară.

„Secole de coroziune au deteriorat grav obiectul în ansamblu și mai ales mecanismul de închidere; deschiderea pandantivului ar fi însemnat distrugerea lui dincolo de orice speranță de reparație”, a declarat restauratorul Matthias Heinzel într-un comunicat.

Fără a se descuraja, echipa a apelat la două tehnici diferite care implică neutroni.

Un pandantiv medieval plin de oase ar putea conține oasele unor sfinți

Prima dintre acestea a fost tomografia cu neutroni. În mod similar tomografiei computerizate (CT) care este utilizată în medicină, aceasta este o tehnică imagistică care permite vizualizarea structurii interne a obiectelor. Când razele X convenționale nu erau suficiente pentru a ști cu siguranță ce se află în interiorul pandantivului, restauratorii au folosit această metodă mai avansată.

Cea de-a doua tehnică se numește analiză promptă de activare cu raze gamma (PGAA). Un fascicul de neutroni este tras spre obiectul studiat. Unii dintre neutroni sunt absorbiți de nucleele diferitelor elemente chimice pe care le conține obiectul, într-un proces numit captură de neutroni.

Aproape imediat (de unde și termenul „prompt” din denumirea procedeului), aceste noi nuclee compuse eliberează o explozie de raze gamma, care readuce elementele la starea lor anterioară. Aparatul PGAA măsoară aceste raze gamma folosind un detector fabricat din germaniu, astfel încât cercetătorii pot determina prezența și cantitățile diferitelor elemente din obiect.

Cheia ambelor tehnici este că sunt nedistructive, astfel încât echipa poate analiza pandantivul în detaliu fără a risca să-l deterioreze, scrie IFL Science.

Ce au revelat analizele cu neutroni?

Mai întâi, Heinzel a trebuit să petreacă 500 de ore pentru a curăța artefactul, care măsoară doar 6 centimetri în înălțime și lățime și are 1 centimetru grosime. Tomografia cu neutroni și PGAA au dezvăluit apoi că în interiorul pandantivului se aflau pachete minuscule care conțineau fragmente de os.

Adăugați la acestea imaginile decorative cu Iisus și alte figuri creștine care împodobesc suprafețele exterioare ale acestui pandantiv medieval plin de oase și din toate rezultă, bănuiește echipa, că pandantivul ar fi putut fi un relicvariu, adică un obiect conceput pentru a transporta materiale de valoare religioasă.

„Nu putem ști dacă aceste așchii de os provin sau nu de la un sfânt și, dacă da, de la cine. De obicei, pachetele de relicve conțin o fâșie de pergament care indică numele sfântului. În acest caz, însă, din păcate, nu putem vedea unul”, a explicat Heinzel.

Pandantivul a fost purtat pe un cordon de mătase

Arheologii cunosc doar alte trei astfel de relicvarii din această perioadă. Ele sunt mai bine cunoscute drept filacterii și au fost concepute pentru a fi purtate pe corp. În acest caz, analiza a scos la iveală un fragment de mătase, sugerând că pandantivul ar fi putut fi purtat pe un cordon de mătase în jurul gâtului.

Acest pandantiv medieval plin de oase, vechi de 800 de ani, este în prezent expus la Muzeul de Stat din Mainz și, datorită acestei echipe interdisciplinare și neutronilor lor nedistructivi, a fost păstrat pentru ca generațiile viitoare să-l poată admira mulți ani de acum înainte.

Cercetarea a fost prezentată în cadrul The 10th Interim Meeting Of The ICOM-CC Metals Working Group și ulterior publicată ca lucrare în cadrul conferinței.

Vă recomandăm să citiți și:

Vechea comoară de aur care rescrie istoria daneză

Arheologii au făcut noi descoperiri uimitoare la templul lui Khnum din Egipt

O scurtă istorie a ciocolatei, deliciul asociat cu luxul și fertilitatea

Cicero, „omul universal” care a marcat istoria Romei: „Nu există formă de guvernământ mai degenerată decât aceea în care cei bogaţi sunt socotiţi totodată cei mai buni”