Fosile de Mosasaurus cu dinți bizari „ca niște șurubelnițe”, găsite în Maroc

Oamenii de știință au descoperit o nouă specie de Mosasaurus, o șopârlă din epoca dinozaurilor, care trăia în mare, cu dinți ciudați, striați, diferiți de cei ai oricărei reptile cunocute. Împreună cu alte descoperiri recente din Africa, acestea sugerează că Mosasaurus și alte reptile marine au evoluat rapid până în urmă cu 66 de milioane de ani, când au fost exterminați de un asteroid împreună cu dinozaurii și aproximativ 90% din toate speciile de pe Pământ.

Noua specie, Stelladens mysteriosus, provine din Cretacicul târziu din Maroc și avea aproximativ de două ori mărimea unui delfin. Descoperirea a fost publicată în revista Fossils.

• Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
• Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?

Stelladens avea un aranjament unic al dinților, cu creste asemănătoare unor lame, dispuse în formă de stea, care amintesc de o șurubelniță cu cap încrucișat, potrivit Phys.org.

O reptilă marină unică datorită unei singure particularități: dinții

Majoritatea Mosasaurus aveau două creste zimțate, în formă de lamă de sabie, în fața și în spatele dinților, ca să-i ajute să taie prada, însă Stelladens avea între patru și șase dintre aceste lame de-a lungul dintelui.

„Este o surpriză. Nu seamănă cu niciun Mosasaurus sau cu nicio reptilă, nici măcar cu vreo vertebrată pe care am mai văzut-o până acum”, a declarat dr. Nick Longrich de la Centrul Milner pentru Evoluție de la Universitatea din Bath, care a condus studiul.

„Lucrez cu Mosasaurus din Maroc de peste 20 de ani și nu am mai văzut așa ceva până acum – am fost atât de perplexă, cât și uimită”, a declarat dr. Nathalie Bardet, specialist în reptile marine de la Muzeul de Istorie Naturală din Paris.

Faptul că au fost găsiți mai mulți dinți cu aceeași formă sugerează că forma lor ciudată nu a fost rezultatul unei patologii sau al unei mutații.

Ce mânca Stelladens mysteriosus?

Dinții unici sugerează o strategie de hrănire specializată sau o dietă specializată, dar rămâne neclar ce anume mânca Stelladens.

Dinții erau mici, dar puternici și cu vârfurile uzate, ceea ce părea să excludă o pradă cu corp moale. Cu toate acestea, dinții nu erau suficient de puternici pentru a zdrobi animale puternic blindate, cum ar fi scoicile sau aricii de mare.

„[…] Este posibil ca acest Mosasaurus să fi mâncat ceva și să fi ocupat o nișă care pur și simplu nu mai există, iar acest lucru ar putea explica de ce nu s-a mai văzut niciodată așa ceva. Evoluția nu este întotdeauna previzibilă. Uneori pleacă într-o direcție unică și evoluează ceva ce nu a mai fost văzut până acum, iar apoi nu mai evoluează niciodată”, a spus Longrich.

Mosasaurus au trăit alături de dinozauri, dar nu erau dinozauri. În schimb, erau șopârle uriașe, rude ale dragonilor Komodo, șerpilor și iguanelor, specializate pentru o viață pe mare.

Aceste reptile au evoluat în urmă cu aproximativ 100 de milioane de ani și s-au diversificat până în urmă cu 66 de milioane de ani, când un asteroid gigantic a lovit Peninsula Yucatan din Mexic, aruncând lumea în întuneric.

Siturile din Maroc, o imagine de neegalat a biodiversității din Cretacic

Noul studiu arată că, și după ani de muncă asupra Cretacicului din Maroc, noi specii continuă să fie descoperite. Motivul ar putea fi faptul că majoritatea speciilor sunt rare.

Autorii studiului prezic că într-un ecosistem foarte divers, ar putea dura zeci de ani pentru a găsi toate speciile rare.

„Am spune că sunt operele unui artist cu o imaginație debordantă. Siturile din Maroc oferă o imagine de neegalat a biodiversității uimitoare chiar înainte de marea criză de la sfârșitul Cretacicului”, a declarat Nour-Eddine Jalil, profesor la Muzeul de Istorie Naturală și cercetător la Univers Cadi Ayyad din Maroc.

Vă mai recomandăm și:

Tyrannosaurus rex avea dinții acoperiți de buze, arată o nouă descoperire

Sute de rămășițe de animale, găsite în depozitele rituale de la ospețele antice ale mayașilor

Urme antice de oameni și animale, găsite pe o plajă din Regatul Unit

Fosilele „aurii” din șisturile Posidonia dezvăluie originile unei conservări excepționale